Nu știm dacă mai țineți minte un cuplet în vogă pe la începutul anilor ’90, când inflația halea toate economiile românilor, iar prețurile creșteau la fiece trei zile. Singurul produs care se ieftinise era cutia cu pelete de creveți, importate din Vietnamul socialist și care și înainte de 1990 stăteau pe rafturile alimentarelor, că nici naiba nu le cumpăra. De la 18 lei cât era o cutie de pelete în ’89, prin ’90 – ’91, ajunsese la 16 lei. Ceea ce deja reprezenta o știre care merita abordată. Fie și umoristic. Cam așa am putea spune și noi acum, despre un produs care s-a ieftinit, surprinzător, după ce ne-a obișnuit cu creșteri ale prețului, mărunte, dar dese și vioaie. Benzina. Am putea spune, dar nu o spunem, pentru că tocmai a reînceput să se umfle în preț. De ce?

Joacă sârba
Prin vara anului trecut, după introducerea de la 1 aprilie a accizei suplimentare de 7 eurocenți pe litru, menită a finanța construcția de autostrăzi, prețul benzinei dobora record după record, ajungând la 6,4-6,5 lei/litru. Aceasta, deși cam peste tot în lume, ea se ieftinea. Se știe însă că la noi, regula generală este să fim primii la scumpiri și printre ultimii când e vorba de ieftiniri. Situația ajunsese atât de disperată, cel puțin pentru transportatori, încât tirurile nici nu mai alimentau în România. Un plin făcut în Republica Moldova era suficient pentru a ajunge în Ungaria, în ambele țări motorina fiind mai ieftină. Iar cum transportatorii sunt principalii consumatori de combustibili, și-au luat de seamă și benzinarii și au început să mai dea jos din preț, că prea o luase razna. La urma urmei, când prețul petrolului scade continuu, de la vreo 80 de dolari barilul în vară, nivel oricum cel mai scăzut din ultimii doi ani, până la 50 de dolari barilul, ai de unde să scazi și tu prețul benzinei. Așa că prețul a scăzut, până la 4,8-4,9 lei, la începutul anului. Ca pe urmă, să crească iar. Acum, e vreo 5,5-5,6 lei litrul, în funcție de tip. De ce dansează în halul ăsta prețul, de zici că joacă sârba?

Context
Culmea, în principiu prețul benzinei ar putea fi bătut în cuie la nivelul de 3-4 lei pe litru, fără să dea nimeni faliment. Să ne înțelegem. Barilul are 159 de litri, aproximativ. Mai exact, 42 de galoane americane, iar unul dintr-ăsta are 3,78541178 litri. Și te costă 50 de dolari, ca producător de benzină. Că prețul lui de producție prin deșertul arab e puțin peste un dolar, e altă discuție și nu are rost să ne apucăm și de ea. Dintr-un baril de petrol se obțin, prin distilare, vreo 45 litri motorină, 73 litri benzină, 20 litri kerosene, 30 litri GPL, başca vreo 25 litri de ulei mineral. Da, dacă adunați, ies mai mulți litri decât are un baril, dar credeți-ne pe cuvânt. Vorbim nu de greutate, ci de volum, de substanțe cu densități mai mici decât ale țițeiului, la un moment dat apare în cursul distilării și apa. E mai complicat. La prețurile actuale, vânzând marfa asta, ies vreo 420 de euro, din care statul ia vreo 150 de euro, ca accize. Rămân 270 de euro la barilul transformat în combustibil. Mai scădem cei 50 de dolari plătiți pe petrol, transformați în euro, firește. Forța de muncă mai costă și ea, dar alte costuri nu prea ai ca rafinărie, pentru că în distilare se folosește energia produsă de chiar petrolul de care vorbim. Ca urmare, rămân, curați, vreo 200 de euro la baril. Rentabil, nu? Deci, s-ar putea ține un preț scăzut fără probleme. Doar că ar scădea și profiturile, ceea ce nu e de dorit nici pentru acționari, nici pentru stat, care mai ia și un impozit pe profit la urmă.

Goana după profit
Pentru a nu scădea marjele de profit, prețul benzinei e lăsat să danseze, astfel încât procentul diverselor componente în preț să rămână aceleași: accizele, vreo 27-30%, TVA – 24%, transport, distribuție etc – vreo 15%, materie primă, salarii și tot restul – diferența.

Ecuaţie cu dolari
Bun, dar dacă prețul barilului de petrol scade, iar proporția reprezentată de materia primă în benzină e cam tot aia, de ce totuși prețul benzinei crește? Eh, aici, vorba cântecului: „americanii-s de vină …”. Când prețul petrolului scade, SUA forțează creșterea valorii dolarului, ca per total să se câștige tot atât. Și invers. Vorba lor, „dolarul este moneda noastră și problema voastră”. Ca urmare, dolarul devine tot mai scump față de leu. A ajuns 4,08 lei, cu 85 de bani, respectiv cu 26% mai scump decât acum un an. BNR nu face decât să țină sub control cursul leu-euro, pentru că economia noastră este legată de cea europeană mult mai mult decât de cea americană.

Scumpirea
Așa că dolarul zburdă față de leu, iar dumneavoastră plătiți mai mult pe benzina a cărei materie primă se plătește în dolari puternici. Că pentru dumneavoastră, benzina devine mai scumpă cu 70 de bani pe litru în decurs de două luni, adică un plin se scumpește cu 30-40 de lei, în funcție de capacitatea rezervorului, e problema dumneavoastră, nu a statului. Și nici a BNR. Şi nici a americanilor.

Ce e acciza și la ce e bună?
Orice șofer înjură cu năduf acciza și pe cine a făcut-o. Nu dați însă cu pietre în Guvern. Nu încă, cel puțin. Faptul că suntem membri ai UE, cum 95% dintre români și-au dorit-o în 2007, are în costuri, printre altele, accizele obligatorii la combustibili. Rolul lor e dublu. Pe de o parte, de reducere a denaturării concurenței. Adică? Adică de egalizare a prețurilor la nivelul UE, astfel încât producătorii dintr-o țară să nu fie favorizați față de cei din alta, unde prețurile combustibilului, în cazul nostru, sunt mai mici. Apoi, prin creșterea artificială a prețului la combustibil, dincolo de veniturile aduse statului, se forțează o utilizare mai eficientă a energiei și o reducere a poluării. Nu mai cumperi o mașină puternică, ci una care consumă mai puțin. Natura îți va fi recunoscătoare. Și statul, firește. Numai din acciza suplimentară de 7 eurocenți, statul nostru câștigă 2 miliarde de lei anual.

Explicaţii simple
E, și dacă doriți, vă dăm și motive să înjurați conducătorii. Motivul nr. 1. La benzină, acciza minimă impusă de UE este de 421 euro la mia de litri. La noi, e de 491,2. Pentru benzina fără plumb, acciza minimă UE este de 359 de euro la mia de litri, la noi e de 429,6. Pentru motorină, 330 de euro la mia de litri, respectiv 400,4. Pentru GPL, 125 euro, respectiv 128,5. Avem accize mai mari decât nivelul minim impus de UE, chiar dacă veniturile populației sunt cele care sunt. Și nu le avem de ieri de azi, ci de ani de zile. Motivul nr. 2. Cât e cursul euro-leu? Un euro = 4,44 lei? Greșit. Un euro = 4,738 lei. Ăsta e cursul folosit la calculul accizelor. Cu 30 de bani mai mult, chiar dacă BNR ține cursul stabil, cu dinții, iar la pragul de 4,738 nu s-a ajuns niciodată. Dacă rata la bancă o plătiți la cursul zilei, acciza la benzină o achitați la ce curs decide statul să o achitați.

„Taxa de român”
Ce înseamnă asta? Păi, hai să vedem, pe un plin de 40 de litri de benzină fără plumb. 70 euro la mia de litri în plus față de acciza minimă UE înseamnă 7 eurocenți pe litru, adică 2,8 euro pentru cei 40 de litri considerați. E „taxa de român”, ca să zicem așa. Euro, plătiți la un curs artificial mai mare. Adică, 13,26 lei în plus la fiecare plin, pentru un preț al benzinei oricum foarte mare. Să sperăm că banii ăstia ajung totuși în spitale, școli și asfalt.