Excelenţa Sa Maricel Popa Popa’s Păcurari alături de William si Kate

Iată că vestea, privită la început doar ca un simplu zvon, intoxicaţie, băşcălie, fantasmagonie, sau doar o nouă exagerare a presei pusă pe căpătuială, a sfârşit prin a se adeveri. Ca să n-o mai lungim, că măcăne, aflaţi că, peste nici două săptămâni, Iaşul va fi învăluit de scrobitul parfum al Casei Regale Britanice, cum neam de neamul domniilor voastre n-aţi mai avut prilejul sau ocazia să vedeţi pe unde vă duceţi traiul.

Pentru cei dintre dumneavoastră care încă privesc neîncrezători, vă anunţăm că venirea prinţului William Arthur Philip Louis, duce de Cambridge, şi bucata lui, Catherine Elizabeth Middleton (ducesă tot acolo), la noi în târg ne-a fost confirmată de însuşi înaltul consul onorific al Pakistanului la Iaşi, Excelenţa Sa Maricel Popa Popa’s Păcurari. Mai mult, într-un interviu acordat, în exclusivitate(!), publicaţiei noastre, Excelenţa Sa Maricel Popa ne-a dat pe tavă toate detaliile picante ale traseului odraslelor princiare la Iaşi. Citiţi şi rămâneţi cu gura căscată:

– Excelenţă, arătaţi beton! Aţi fost la nuntă, la Kate şi William?

– Chiar în primele rânduri! Abia ieri seară au reuşit să mă scoată din hotel.

– Ce le-aţi dat ca dar de nuntă?

– Un aragaz Tehnoton “Flame-four”, cu patru ochiuri, plită emailată, culoare alb-cuptor. O nebunie. Să aibă la ce găti, când s-or muta din castel de la hârca aia bătrână.

– La Iaşi când ajung porumbeii?

– Mai spre sfârşitul lunii. Din câte am înţeles de la prietenul meu, consulul Pakistanului la Cardiff, porumbeii merg întâi la Veneţia, pe urmă vin în Polonia, la Bobolice, de acolo ajung la noi, la Iaşi, după care pleacă spre Ankara şi, mai departe, în India, la Mumbai, fostul Bombay.

– Cât vor sta la Iaşi?

– Decât două zile, că au program la milimetru. Ştii cum îs britanicii ăştia…

– Vin cu avionu’?

– Noi ne-am oferit să trimitem o maşină de la Primărie să-i aducă, da’ au refuzat. Treaba e destul de nasoală acum, că vin cu o dihanie de avion cât toate zilele.

– Şi ţine pistuliţa noastră la o aşa dihanie regală?

– Nu prea ţine… Am vorbit la unitatea militară de lângă, să trimeată o sută de soldaţi, să-l prindem cu o plasă, ceva, de bot, când aterizează.

– Păi nu-i zguduie?

– Dă-i în…

Sarmale, promenadă, fete frumoase

– Cine se ocupă de ei cât stau aici?

– De la noi, sau de la ei?

– De pe ambele maluri.

– De la ei, ambasadorul Marii Britanii în România, Excelenţa Sa Martin Harris, iar de la noi, Excelenţa Mea şi restul politrucilor din târg. Da’ ăştia mai puţin, că nu-s aşa apropiaţi de Casa Regală, cum sunt eu şi ambasadoru’.

– Ce vor face la Iaşi? Cu ce v-aţi propus să-i impresionaţi?

– În primul rând, mi s-a transmis că ei vor discreţie. Aşa că îi vom caza frumos, discret, la World Trade Center, că acolo bate vântu’. Le vom pune în cameră o oală mare de sarmale cu mămăligă, ca să se sature de bucate româneşti, iar mai spre seară îi vom duce în Copou, la promenadă, să se plimbe şi să vadă cât de frumoase sunt fetele noastre.

– Şi dacă nu trec din astea frumoase cât se plimbă ei?

– Vor trece! Am vorbit la Poliţia Locală, aşa că urâtele, sorry, da’ vor fi deviate prin spatele Universităţii. Că n-are nimeni chef să ne stricăm firma.

– Deci discreţie, sarmale, fete frumoase.

– Exact. Mai departe, vor merge la Mitropolie, ca să se-nchine la sfintele moaşte.

– Aştia să se-nchină la moaşte?

– … măcar să lase un ban.

Cum ne mulăm pe situaţie

– Pentru seară, ceva mai special?

– Sigur ca da. Seara merg la Primărie, unde vor primi titlul de cetăţeni de onoare şi cheia CET-ului, după care sunt invitaţi la un spectacol de gală la Teatru’ Naţional. Noi am vrut să fie ceva cu ştaif, mai de operă, aşa, da’ am înţeles că muzicanţii-s plecaţi la o nuntă, la Botoşani. Aşa că l-am tocmit pe dom’ profesor Costică Şerban să-i încânte cu ceva, că el e obişnuit cu capete încoronate.

– Deci recital Costică Şerban. După asta?

– După asta… ne mulăm şi noi pe situaţie. Avem pregătite şi câteva folcloriste, că nu se ştie niciodată, ţigări din astea de la weedshop şi o digeiţă care mixează în ţâţele goale. Cum vine asta, n-aş putea să spun, că nu mă pricep.

– Deci ţinem fruntea sus, îmbinăm modernu’ cu tradiţionalu’.

– Întotdeauna! Nu ştiu ce le-au pregătit ăia din Ankara sau Mumbai, da’ Iaşu’ nu-l vor uita cu siguranţă.

Cum de o cunună Nicu Gheară pe Shakira

– Excelenţă, mulţumim din suflet pentru detaliile oferite în exclusivitate şi, dacă tot v-am prins, vă rugăm să ne mai lămuriţi cu o chestie.

– Vă rog, da’ repede, că am o urgenţă!

– Cum vine asta… că Nicu Gheară ar putea-o cununa pe Shakira?

– Măi, îs vremuri grele la toată lumea. Din ce am înţeles eu, Shakira a tot căutat, săraca, o pereche de naşi pe la ea prin sat, în Columbia, da’ nu s-a băgat nimeni. E greu cu banii, ce să-i faci? A încercat şi logodnicul ei, Pique, da’ nici în familie la el situaţia nu-i mai roză. Aşa că domnu’ Gheară, sufletist cum îl ştiţi, le-a întins o mână creştinească. Ei se cunoşteau de ceva vreme, că mai mâncau pe la el, prin Ibitza.

– Şi aveţi idee dacă o să poarte sutien cu diamante la nunta?!

– Nu ştiu şi nici nu mă interesează. Hai, v-am pupat, că se scapă Excelenţa Mea pe mine!