Blocajele tot mai dese ale traficului auto ar trebui să ridice semne de întrebare autorităților. Cu toate investițiile realizate în ultimii ani în reabilitarea străzilor, construirea de noi pasaje rutiere, extinderea carosabilului, nu au adus efectele scontate în ceea ce privește viteza de deplasare a autoturismelor. Dimpotrivă, în unele zone, circulația rutieră are chiar de suferit după toate aceste modernizări. Cel mai bun exemplu este poate, zona Păcurari, unde traficul auto se desfășura fluent până la inaugurarea pasajului Octav Băncilă. De aceea, este nevoie de noi strategii în ceea ce privește traficul în zona municipiului. O posibilă soluție ar putea fi renunțarea la autoturismul propriu în favoarea bicicletei.
Câteva piste
Autoritățile locale ieșene pot lua lecții de bună guvernare pe multe domenii, inclusiv în ceea ce privește transportul ecologic. Este adevărat că în ultimii ani, aproape toate investițiile realizate la nivel de carosabil sau trotuare au avut și o parte dedicată bicicliștilor. Astfel, pe aproape toate marile bulevarde modernizate au apărut, în premieră pentru ieșeni, piste pentru bicicliști. Acestea nu au fost realizate după un plan, după o strategie care să ofere bicicliștilor trasee clare, legături cu zona centrală a municipiului sau cu obiective importante. De aceea, puțini ieșeni se încumetă să folosească pistele puse la dispoziție de municipalitate. În unele zone pistele au fost realizate cu pavele, în altele cu mixtură asfaltică. În plus, spațiul destinat bicicliștilor a fost ”furat” din cel destinat pietonilor, astfel că bicicliștii au de ”luptat” cu vechii proprietari pentru a putea circula.
60 km
În mai multe orașe comparabile cu Iașul, în ultimii ani au fost implementate proiecte prin care s-a dorit stimularea mersului cu bicicleta. În Cluj Napoca, de exemplu, s-au investit aproape 12 milioane lei, fără TVA, fonduri europene, într-un proiect dedicat exclusiv bicicliștilor. Astfel, după realizarea investițiilor, clujenii au la dispoziție aproape 60 de kilometri de piste, 18,8 kilometri de piste special dedicate bicicliștilor, separate fizic de traficul auto sau pietonal și 41 kilometri de piste marcate prin semne de circulație, dar la comun cu traficul auto sau pietonal. O altă parte a proiectului a vizat amenajarea a 50 de stații self-service de biciclete, unde cei interesați au la dispoziție, în mod gratuit, 540 de biciclete.
Biciclete la liber
Și la Timișoara autoritățile locale s-au arătat interesate de a promova mersul cu bicicleta. Proiectul ”Modernizarea stațiilor de transport public intermodal la nivelul polului de creștere Timișoara” a avut o valoare de 7,5 milioane de lei, mare parte fonduri nerambursabile. Fondurile au fost utlizate pentru înființarea a 25 de stații de biciclete, modernizarea a 11 stații ale regiei de transport în comun, reabilitarea a 23 de kilometri de piste pentru bicicliști și achiziționarea a 300 de biciclete care să fie puse la dispoziția timișorenilor în mod gratuit. Spațiile pentru biciclete au fost amenajate în zona stațiilor regiei de transport în comun, astfel încât timișorenii să aibă un acces facil la ele.
Transfrontalier
Un alt oraș care mizează pe acest tip de transport este Constanța. Primăria din localitate a accesat fonduri europene transfrontaliere, alături de primăria din Balchik, Bulgaria. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 6,5 milioane de lei și a constat în amenajarea a 30 de stații de biciclete dotate cu 390 de biciclete în Constanța și 100 de biciclete în Balchik. La fel ca în celelalte cazuri, bicicletele sunt puse la dispoziția cetățenilor în mod gratuit, după un sistem gestionat de municipalitate.
Capitala mondială
Mersul cu bicicleta este mult mai apreciat în țările dezvoltate. În Olanda, în multe dintre marile orașe, transportul este asigurat în proporție de peste 40% de biciclete. Multe municipalități preocupate de efectele poluării și ale ambuteiajelor rutiere, au optat pentru promovarea utilizării bicicletei ca alternativă ecologică de transport. Amsterdam este capitala mondială a mersului pe bicicletă. Aproximativ 500.000 de biciclete se află în capitala Olandei, în condițiile în care populația localității este de circa 750.000 de locuitori. În Berlin, ciclismul însumează în jur de 15% din traficul total, bicicliștii având la dispoziție pete 600 kilometri de piste. Pe de altă parte, Elveția a dezvoltat spații dedicate bicicliștilor pe trasee care fac legătura între diferite zone ale țării.
Efecte multiple
Conform susținătorilor, bicicleta este un mijloc de circulație economic și nepoluant. Mersul pe bicicletă este și foarte sănătos. Are un rol important în combaterea sedentarismului, cu efecte deosebite în prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare și a diabetului zaharat. Unele studii au scos în evidenșă că mersul pe bicicletă pentru o oră sau 25 de kilometri pe săptămână poate reduce cu mai bine de jumătate incidența bolilor de inimă. Renunțarea la autoturism, în favoarea bicicletei are efecte pozitive și asupra mediului. Astfel, se reduce poluarea fonică, dar și cantitatea emisiilor produse de motoarele autoturismelor, CO, CH, NO2.
