Patronul firmei Netours „sărăceşte” statul cu 3,5 milioane de euro din cauza unui dosar penal făcut cu picioarele

Bugetul statului e pe cale să fie golit de multe, foarte multe milioane de euro, reprezentând despăgubiri materiale şi morale, din cauza bâlbelor şi gafelor impardonabile ale unui fost anchetator ieşean. Bebi Romanţov, patronul firmei de turism Netours (fost Companie de Turism NET) cere statului daune de 3,5 milioane de euro. Adică câte 100.000 de euro pentru fiecare zi de puşcărie pe care a petrecut-o degeaba în Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Iaşi, în urmă cu mai bine de 10 ani. În perioada 2000–2001, Romanţov era considerat cel mai tare patron din branşa turismului din Moldova, lăudându-se cu o cifră de afaceri de 2-3 milioane de euro pe an. Ulterior, după ce a fost încătuşat într-un straniu şi discutabil dosar de corupţie, afacerea i s-a dus pe apa Bahluiului rămânând doar cu hainele de pe el. Acum după mai bine de un deceniu de la „execuţia sa”, Romanţov a renăscut din propria cenuşă şi vrea să i se facă dreptate până la final. După ce l-a indicat drept principal vinovat de toate cele întâmplate pe fostul procuror Gheorghe Şuhan, actualmente apărător în cadrul Baroului Iaşi, patronul de la Netours adună probe şi documente viabile pentru a da Statul Român în judecată. „Mi-au distrus afacerile, familia şi viaţa. Acum e rândul meu. Doar în singurul an cât am stat în puşcărie am pierdut contracte de cca 700-800.000 de euro. Doar credinţa în Dumnezeu mi-a dat puteri şi m-a făcut să rezist”, a mărturisit Bebi. Patronul Netours a fost arestat în 2002 în Dosarul Zahărului, în baza unui mandat semnat de anchetatorul PNA Iaşi Gheorghe Şuhan. Acuzaţiile au fost: înşelăciune, fals, uz de fals, folosirea creditului societăţii în alte scopuri şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni. După mai bine de un deceniu de judecată, Curtea de Apel Iaşi a detonat întreg dosarul şi a şters cu buretele toate infracţiunile care au stat în dreptul celor 23 de inculpaţi. Motivul: unele fapte s-au prescris iar celelalte nu mai există. Ulterior, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au bătut în cuie sentinţa ieşenilor, achitându-i definitiv şi irevocabil pe toţi cei implicaţi.

Vremea scadenţei pentru „procurorul manivelă”

În momentul de faţă a sosit însă vremea scadenţei. Foştii inculpaţi din acest dosar răsunător, cărora le-au fost distruse familii, cariere profesionale, societăţi, afaceri ori sănătatea fizică şi psihică, se îndreaptă acum împotriva statului român pentru a obţine despăgubiri morale şi materiale importante. „Gheorghe Şuhan este un personaj obscur care ne-a distrus vieţile tuturor celor acuzaţi în acest dosar-făcătură”, a remarcat la un moment dat Eduard Păvăloaia, cel care a şi primit din partea instanţei ieşene daune de 759.000 de lei, din totalul celor 1,1 milioane solicitate. Păvăloaia a susţinut că a stat în spatele gratiilor, timp de cinci luni de zile pe muchie, deşi nu a fost vinovat. În timp ce fostul procuror Şuhan este pe deplin convins că a întocmit dosarul cum nu se poate mai bine şi nu are ce să-şi reproşeze din punct de vedere profesional, majoritatea celor care au avut de suferit de pe urma acestui caz controversat îl indică drept principalul vinovat tot pe anchetator. Potrivit foştilor inculpaţi, în urmă cu un deceniu, Dosarul Zahărului a reprezentat o trambulină de lansare a lui Gheorghe Şuhan, pe atunci simplu procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, în fotoliul cel mare de procuror-adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), instituţie condusă la acea vreme de bunul său amic şi camarad de şcoală, din Botoşani, ex-procurorul general Ioan Amarie.

Themis Monica Pivniţă