O reuniune academică petrecută la Iaşi a pus bazele unei revoluţii în mediul universitar. Cinci rectori ai celor mai mari universităţi din România au decis să se autosuspende din Consiliul Naţional al Rectorilor. Astfel, conducerile Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, Universităţii de Vest din Timişoara şi Universităţii din Bucureşti au motivat această decizie reclamând mediocritatea din consiliul respectiv, unde au pătruns instituţii de învăţământ superior de proastă calitate, cu doar câteva sute de studenţi. Ca urmare, rectorul Tudorel Toader a primit mai multe scrisori de protest din partea unor universităţi din ţară.
- Domnu’ rector Tudorele, dar să ştiţi că nu e frumos ce faceţi. Vă scriu în calitate de director al Şcolii Postuniversitare de Studii Financiare de Înaltă Frecvenţă din Buhuşi, Costache Rabin pe numele meu. Poate nu ştiţi, dar aici, la Buhuşi, avem o îndelungată tradiţie a dragostei de carte, iar când ni se termină cărţile, trecem totul în caiet, la bufetul universitar Amfitartru. Să ştii că m-ai supărat cu atitudinea matale de mare ştab la Iaşi. Avem şi noi studenţi eminenţi aici, şi cadre didactice pe măsură. Până şi secretara şcolii arată ca o cadră. Sper să reveniţi asupra deciziei.
- Distinse domnule rector, să ştiţi că există pasiune pentru studiu chiar şi într-o mică citadelă a ştiinţei precum a noastră, Universitatea Virtuală Bachus din Cotnari. Avem o bază didactică dintre cele mai calitative din ţară, iar cursurile noastre sunt ţinute virtual, adică toţi studenţii noştri învaţă în universuri paralele, adevărate sfere ale creaţiei pe care doar Grasa de Cotnari le poate făuri pe această lume. Plus că la noi plagiatele nu există, toate materialele de studiu fiind originale, cu holograma pivniţei pe eticheta suportului de curs. Cu respect, Valerică Frâncu.
- Domnule Toader, vă scrie şeful de gară al Şcolii de Împiegaţi de Mişcare Browniană din Paşcani. Între două trenuri, am aflat de decizia dumneavoastră care m-a deranjat profund. Să ştiţi că şi noi avem ştaif de universitari, mai ales clasele noastre speciale de naşi. Desigur, lipsa navetiştilor ne-a mai redus din posibilităţile de a face practică, dar tot ne descurcăm. Apoi, avem un orar foarte bine pus la punct, în sensul că acordăm o marjă de 3 pănă la 5 ore întârziere fiecărui student aflat pe traseul spre şcoală. Aşa că sfertul vostru academic e un moft! Cu stimă şi mândrie, Doru Conductoru.