Noua împărțire administrativă și teritorială a României a rămas la stadiul de proiect. Noul Guvern și-a asumat continuarea proiectului, dar de în ultimele luni nu s-a mai auzit nimic concret. În martie au apărut unele propuneri, dar necomentate de către oficialii Guvernului. Este și greu de presupus că până la alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui vor fi făcute progrese pe această direcție. Până la a trece la regionalizare este nevoie de modificarea Constituției, or acest lucru trebuie realizat prin Parlament cu votul a două treimi din voturile parlamentarilor. Având în vedere că nu au fost găsite soluții pentru un astfel de vot în urmă cu câțiva ani, în perioada majorității USL, este greu de crezut că se va putea ajunge la un consens în actuala configurație politică.
Încercarea UDMR
La sfârșitul lunii martie, UDMR a venit cu propria sa propunere de regionalizare, în care Bihorul, Sălajul şi Satu-Mare formează o regiune, cu Oradea capitală regională, fără Cluj. Liderii UDMR susțin că actualele regiuni de dezvoltare sunt ineficiente şi generează prăpastii de dezvoltare între zonele ţării, dar şi în interiorul aceleaşi regiuni. Astfel, în regiunea Nord Vest, din care face parte şi Bihorul, dacă în 1995 judeţul Cluj era la 116% faţă de media regiunii şi judeţul Maramureş la 84% faţă de media regiunii, diferenţa între ele fiind de 32%, în 2013 judeţul Cluj a ajuns la un stadiu de 144% faţă de media regiunii şi Maramureşul la 78%, diferenţa între ele crescând la 66%. Pe de altă parte, UDMR nu susţine regionalizarea pe actualele opt regiuni de dezvoltare, ci vrea regiuni mai mici, formate din 2-4 judeţe, înfiinţate pe criterii istorice, geografice, economice şi socio-culturale.
În topul săracilor
Regulamentul Parlamentului European privind nomenclatorul comun al unităţilor administrativ-teritoriale fixează un prag maxim de 3 milioane de locuitori în delimitarea unei regiuni de dezvoltare, iar în România regiunile de dezvoltare depăşesc acest prag. De asemenea, cinci din cele opt regiuni de dezvoltare din România se află în topul celor mai sărace 20 de regiuni din UE, acest fapt dovedind în plus ineficienţa modelului de organizare actual, conform UDMR.
Propunere
Și liderii PSD au vorbit de regionalizare în acest an, dar fără ca până acum să se întâmple și lucruri concrete. ”Proiectul de regionalizare era finalizat. Rămăsesem la ultima decizie ce urma să fie adoptată în urma unei largi consultări şi anume cum să arate regiunile. Toată arhitectura instituţională a regionalizării, sistemul de descentralizare, de finanţare erau realizate. În Constituţie nu avem noţiunea de regiuni. Planul era să facem în septembrie-octombrie un referendum pentru modificarea Constituţiei, printre altele să apară şi termenul de regiune (…) Proiectul nu este abandonat de noi, proiectul există. Dacă vom găsi înţelegere la ceilalţi actori politici, partidele parlamentare, la preşedintele Iohannis, eu rămân la părerea mea că 2016 este un an care poate fi folosit pentru modificarea Constituţiei”, a afirmat Liviu Dragnea la începutul acestui an.
A vrut și președintele
Tema regionalizării s-a regăsit și în programul electoral al președintelui Klaus Johannis. Între cele 11 teme majore de dezbatere și consens național este și ”Regionalizarea și descentralizarea ca vectori ai modernizării”. ”Ca Președinte al României, voi relua temele regionalizării și descentralizării. În 2014, încercarea de a construi un mare proiect național pe tema regionalizării a eșuat, pe de-o parte datorită destrămării alianței politice aflate la guvernare, pe de altă parte, ca urmare a unei viziuni extrem de simplificatoare a actorilor implicați în acest proces. Dezbaterea asupra regionalizării, atât cât a existat, s-a centrat mai degrabă în jurul unor proiecții politice și a răspuns unor preocupări legate de împărțirea influenței diferitelor partide și grupuri în administrațiile locale. Nu întâmplător, subiectele aflate în contradicție s-au rezumat la numărul regiunilor, la posibilele lor capitale și la mecanismele de alegere a structurilor de conducere regionale. Totul a culminat cu declanșarea unor controverse legate strict de interese locale, cum ar fi jurisdicția asupra porturilor sau a poliției”, se arată încă pe site-ul președintelui.
Doar vorbe
Discuțiile privind regionalizarea s-au axat în principal pe crearea unor noi unități administrativ teritoriale superioare județelor, în unele variante chiar cu renunțarea la actualele județe, la comasarea comunelor și înființarea unor noi structuri regionale. Inițial, liderii politici au avansat teza precum că regionalizarea ar ajuta la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, la diminuarea birocrației și scăderea decalajului economic dintre regiunile țării. Totul a rămas la nivel de proiect.
