Lucrările de reabilitare desfășurate la Ansamblul Mitropolitan sunt aproape gata. În maxim două luni, investițiile realizate cu fonduri europene nerambursabile trebuie să fie finalizate, la fel ca în cazul oricărui alt proiect gestionat cu fonduri de la Uniunea Europeană. Ieșenii, dar și credincioșii veniți la noi vor scăpa de șantiere, iar principalul loc de pelerinaj din țară va căpăta o nouă strălucire. Lucrările au început în 2013, proiectul având o valoare totală inițială de peste 60 milioane lei. S-a urmărit atât consolidarea și restaurarea Mitropoliei, cât și punerea în valoare a celorlalte clădiri din ansamblu. Unul dintre cele mai spectaculoase obiective prinse în proiect este muzeul care va fi amenajat sub Catedrală.
Misiune declarată
Contractul de finanțare europeană pentru reabilitarea Ansamblului Mitropolitan a fost semnat în ianuarie 2012. Proiectul de „Valorificare turistică a Ansamblului Mitropolitan din Iaşi“ a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 60,21 milioane de lei. La semnarea contractului IPS Teofen, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a subliniat faptul că unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului de valorificare a Ansamblului mitropolitan din Iaşi îl reprezintă amenajarea, sub Catedrală, a unui muzeu care să găzduiască „tot ceea ce este mai scump şi mai preţios“ dintre obiectele de patrimoniu ale Mitropoliei, bisericilor şi mănăstirilor din zona Moldovei. „Multe dintre aceste obiecte se află, acum, în grija călugărilor şi călugăriţelor, de aici sau din diferite zone ale Moldovei, şi nădăjduim ca, în viitorul muzeu, să organizăm expoziţii prin care aceste fragmente de istorie, de religie şi cultură să fie puse şi la îndemâna pelerinilor sau vizitatorilor. Prin amenajarea unor astfel de spaţii, prin restaurarea clădirilor de care s-a făcut vorbire şi a întregii incinte a Ansamblului Mitropolitan, pe care dorim să le facem şi mai primitoare decât sunt acum, pelerinul sau turistul venit din gâlceava străzii va putea găsi, aici, o oază de pace, de linişte, de întâlnire cu Dumnezeu, dar şi de istorie şi cultură“, a explicat Înalt Preasfinţitul Teofan, la semnarea contractului de finanțare.
Morminte vechi
Lucrările propriu-zise au demarat abia în anul 2013 și nu au fost lipsite de probleme. La săpăturile realizate în curtea Mitropoliei a fost descoperit un cimitir ce datează de la sfârșitul Evului Mediu. O sută de morminte vechi de peste 400 de ani au fost scoase la lumină de muncitorii care lucrau pe șantierul deschis pentru reabilitarea și valorificarea turistică a ansamblului mitropolitan. ”Cel mai probabil, am găsit un cimitir civil al Bisericii Albe, o biserică care a fost dărâmată, iar pe locurile acestea a fost ridicată Biserica Stratenia, probabil în zona de nord a Catedralei actuale. Sub catedrală s-au făcut cercetări, dar nu s-a indicat cu precizie vechea Biserică Stratenia, fiind găsite doar nişte ziduri sfărâmate. Când s-a construit această mitropolie nu s-au făcut cercetări, pentru la acea vreme nu se făceau cercetări arheologice, iar la refacerea din anii `60, din nou nu s-au făcut cercetări arheologice. Cu privire la cimitir, ştim din documente că a existat unul al Bisericii Albe, un cimitir care, după inventarul morţilor descoperit în primăvara acestui an, este din secolul XVII”, a explicat pentru presa locală arheologul care a coordonat lucrările de la Mitropolie.
Principalele lucrări
Problemele au fost însă depășite, iar proiectul a continuat. Fondurile europene nerambursabile au fost utilizate pentru consolidarea şi restaurarea Cancelariei mitropolitane şi a Bibliotecii „D. Stăniloae“; restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor Căminului monahal „Sf. Gheorghe“ şi Casa Epivata, a Bisericii „Sfântul Gheorghe“ – vechea Catedrală mitropolitană şi a Reşedinţei mitropolitane, în vederea asigurării unei imagini unitare ansamblului. S-au efectuat lucrări de amenajare peisagistică şi de iluminat arhitectural a Ansamblului mitropolitan, restaurarea catapetesmelor Catedralei mitropolitane şi a Bisericii „Sfântul Gheorghe“ – vechea Catedrală mitropolitană. S-au amenajat subsolul Catedralei mitropolitane şi spațiile de acces spre subsol, în vederea funcţionării, în această locaţie, a unui muzeu dotat cu spaţiu polivalent, combinat cu zone de cult religios. Totodată, se va realiza, la demisolul Bibliotecii „D. Stăniloae“, un punct de informare turistică. S-au construit, reabilitat și modernizat aleile din incinta Ansamblului mitropolitan, în vederea facilitării accesului turiştilor către monumentele istorice. În plus, au fost amenajate grupuri sanitare pentru turişti şi spaţii de parcare destinate persoanelor cu dizabilităţi.
Parcări subterane
Și zona din jurul Mitropoliei ar urma să intre într-un amplu proces de modernizare și reamenajare. Astfel, în ultima perioadă se discută și de amenajarea unor parcări subterane în zona Mitropoliei. Oficialii Primăriei au anunțat că o parcare subterană pe câteva etaje s-ar putea amenaja în partea Catedralei dinspre strada Sfântul Andrei. Propunerea ar fi fost deja discutată cu reprezentanții Mitropoliei, lucrările urmând a fi realizate în cadrul unui parteneriat semnt între cele două instituții. O parcare subterană ar putea fi amenajată chiar și în fața Catedralei Romano-Catolice, sub curtea Catedralei. Și pentru acest proiect aflat la nivel de intenție, șefii Primăriei susțin că au purtat discuții, de această data cu reprezentanții Bisericii Romano-Catolice.
Cu fonduri UE
Patru biserici din municipiu au reușit să obțină fonduri europene pentru a pune în valoare potențialul cultural și istoric. Prin Programul Operațional Regional, pe lângă proiectul Mitropoliei, s-a mai obținut finanțare pentru Mănăstirea Golia, Biserica Banu și Biserica Sfântul Sava. Pentru etapa a doua a proiectului de reabilitare a Mănăstirii Golia s-au alocat 25,1 milioane lei, pentru Biserica Banu peste 11 milioane lei, iar pentru Biserica Sfântul Sava peste 15,6 milioane lei. Practic, în ultimii ani, bisericile au reușit să aducă la Iași investiții totale de aproape 112 milioane lei, peste 25 milioane euro.
Istoricul Catedralei Mitropolitane
Catedrala Mitropolitană, centrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, are trei hramuri: Sfânta Cuvioasă Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe. Clădirea a fost construită pe locul unde s-au aflat temeliile a două biserici mai vechi: Biserica Alba (sec. XV) și Biserica Stratenia (sec. XVII). Decizia privind construirea Catedralei ieșene îi aparține domnitorului Ioan Sandu Sturdza care la data de 8 august 1826 a emis un decret în acest sens. Construcția propriu-zisă a fost demarată de către mitropolitul Veniamin Costachi, lucrările începând în 1833 sub supravegherea arhitecților vienezi Johann și Gustav Freiwald. S-a lucrat intens timp de nouă ani, dar investiția a fost blocată în 1842, când mitropolitul Veniamin Costachi a fost nevoit să se retragă. Biserica a rămas nefinalizată timp de aproape 40 de ani. Abia în aprilie 1880 s-a decis reluarea lucrărilor, dar și modificarea proiectului initial prin adăugarea celor două rânduri de pilaștri masivi din interior pentru a crește rezistența cupolei centrale. Noile lucrări au fost coordonate de arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universității București, iar pictorul bucureștean Gheorghe Tătărescu s-a ocupat de împodobirea bisericii cu icoane și elemente decorative. Sfințirea Catedralei din aprilie 1887 a fost o sărbătoare națională, la ceremonie luând parte primul rege al României, Carol I, cu familia.
Adăpostește racla Sf. Parascheva
Catedrala Mitropolitană este locul principalului pelerinaj religios al României și unul dintre cele mai importante evenimente de acest fel din Europa de Est. An de an, în luna octombrie, până la un million de pelerini vin la Iași și stau la coadă chiar și 12 ore pentru a putea atinge Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Racla cu Moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitorea Moldovei, a fost adusă în anul 1889 de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Sfânta Parascheva este cea mai cunoscută dintre toți sfinții ale căror moaște se află în țara noastră. Ea s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia.