Cu mulți ani în urmă, pe când prim-ministru era Adrian Năstase, Iașul privea cu invidie spre Bacău. Clanul Sechelariu, așezat cu un picior în Bacău și cu altul la București, părea să fi devenit o adevărată dinastie moldoveană, căreia Înalta Poartă bucureșteană îi acorda toate favorurile, în timp ce noi stăteam pe margine și ne mușcam pumnii. Bani pentru aeroport, bani pentru locuințe ANL, pentru reabilitarea drumurilor județene și tot așa. S-a văzut în timp însă că simpla putere politică temporară a unui astfel de clan nu rezistă pe termen lung. Căderea Sechelariilor a lăsat loc Iașului pentru a deveni liderul regiunii.

Spre Cluj
Mai nou, ne uităm spre Cluj, cu aceeași invidie, numărând investițiile care ajung acolo, iar la Iași, nu. Parcuri industriale unul după altul, în timp ce noi ne chinuim să facem măcar unul, bani guvernamentali din plin pentru modernizarea stadionului și tot așa. Până la urmă, acest gen de rivalități regionale sau trans-regionale prind bine. Au darul de a mobiliza forțele politice locale. În lipsa unui adversar vizibil și palpabil, ar sta cu mâinile în sân, pentru că totul ar părea în regulă. Existența unui Bacău sau a unui Cluj te trage de mânecă, arătându-ți că se poate și altfel.

Cu oile pe deal
În lipsa Bacăului, retras din prim-planul politic și administrativ al Moldovei, Iașul a părut câțiva ani că nu mai are un rival în regiune. Asta, până să scoată capul Suceava lui Gheorghe Flutur. Am râs noi de el când s-a apucat să aranjeze mii de oi pe un deal ca să apară scris din trupurile lor „Bucovina”, la o vizită a lui Boc, dar chestia a prins. Prin 2010, ne-a suflat banii europeni destinați modernizării aeroportului. Când a început să se vorbească de regionalizare, Suceava a început să emită pretenții de capitală regională, iar o luptă surdă a început să se ducă pentru controlul instituțiilor regionale.

Ce a luat
Suceava a reușit să devină sediul Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier. Iașul a reușit să câștige Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale, dar la conducere a fost pus un sucevean. Ca și la CFR Infrastructură, unde a nimerit vărul lui Flutur. CNADNR a virat către Suceava bani pentru șoseaua de centură a municipiului, pentru DN 29 Suceava-Botoșani. Ministerul Sănătății a dat bani pentru noul spital din Fălticeni. Cu puțin înainte să piardă șefia Consiliului Județean în fața PSD-istului Cătălin Nechifor, Flutur începuse să tragă sforile pentru ca traseul autostrăzii Moldova să treacă prin Suceava și prin nordul țării, spre Bistrița.

Colaborare
Din 2012, între Suceava și Iași părea să se fi stabilit un fel de armistițiu. Sucevenii aveau probleme serioase cu lucrările la aeroportul Salcia, unde ba terenul se surpa, ba drenurile nu erau făcute ca lumea, ba constructorul era într-o jenă financiară și întârzia șantierul. Șoseaua de centură nu a mai fost terminată, tot din cauza unor probleme legate de alunecările de teren. Autostrada, rămasă deocamdată pe hârtie a fost trecută în Masterplanul General de Transport pe traseul cunoscut, Iași – Târgu Neamț – Ditrău – Târgu Mureș, iar Suceava a început să caute nu atât conflict cu Iașul, cât colaborare. Așa s-a născut proiectul reabilitării drumului județean Iași – Gropnița – Suceava, care între timp a obținut și finanțarea europeană necesară.

A revenit
Lucrurile dau însă semne să se schimbe din nou, odată cu revenirea la conducerea CJ Suceava a aceluiași Flutur, în urma alegerilor locale din această lună. Flutur a ieșit iar la scenă deschisă, în plină campanie electorală, printr-o întâlnire cu actualul premier, Dacian Cioloș. Suceveanul i-a făcut premierului o listă întreagă de așteptări ale județului. A renunțat la mutarea autostrăzii spre nord, dar a cerut autostradă pe traseul Siret – Suceava – Pașcani – București și modernizarea E85 Roman – Suceava – Siret. A cerut sprijin pentru un proiect de transformare a Sucevei într-un pol de dezvoltare turistică, dacă tot titlul de pol regional aparține Iașului. I-a mai cerut bani pentru îndiguiri și amenajări pe râurile Suceava, Moldova, Bistrița și Siret. Cioloș nu a promis nimic ferm, dar nici nu l-a refuzat clar pe Flutur.

Doar pentru ei
Care e problema noastră? Omul își face treaba de președinte de CJ, nu? Doar că apare o mică problemă. Când ajung să se vadă cu liderii de la București, ieșenii noștri își prezintă și ei proiectele, doar că le scot în față pe cele cu impact regional, cum este cazul drumului Iași – Suceava de care am pomenit sau al autostrăzii Iași – Târgu Mureș. E și normal să fie așa. Un proiect regional care interesează 6 județe are un efect mai mare asupra fiecărui județ decât șase proiecte locale la un loc. Or, proiectele lansate de Flutur sunt doar pentru Suceava lui, nu și pentru ceilalți. Autostrada spre Siret nu folosește decât traficanților de țigări din Ucraina, cel puțin la stadiul actual al relațiilor comerciale cu vecinul de la nordul României. La fel, drumul E85. Ele ar fi utile dacă s-ar construi culoarul baltic, care să lege Grecia de Polonia, Lituania, Letonia și Estonia. De culoarul acesta se vorbește de mult, dar în ultima vreme traseul său pare să se mute spre vest, prin Ungaria, nu prin Moldova noastră. Polul de dezvoltare turistică ar ajuta și el doar Suceava, nu și celelalte județe ale Moldovei, iar îndiguirile cerute de Flutur scapă Suceava de inundații, dar nu rezolvă aceeași problemă în aval. În fața sucevenilor săi, Flutur poate părea un erou care se bate pentru județul său. Noi sperăm doar ca dorințele lui să rămână doar la stadiul de dorințe.