Vechile cinematografe ieșene au ajuns un pericol pentru eventualii clienți, dar și pentru trecători. Din principalele surse de distracție ale ieșenilor în anii `80-`90, acestea au ajuns ruine. Investițiile au lipsit cu desăvârșire astfel că actualele clădiri nu își mai găsesc rostul. Clienții au dispărut, dotările la fel. Cu toate acestea, cel puțin în câteva situații, imobilele în care au funcționat sau funcționează cinematografe pot reprezenta o mină de aur pentru autoritățile lcoale sau posibili investitori. Sunt situate la kilometrul zero al municipiului, au spații extrem de generoase care, cu o finanțare adecvată, pot fi utilizate la adevărata lor valoare.

Regimuri diferite
Fără investiții, fără campanii de promovare, fără nici măcar un site propriu, nume precum Victoria, Republica, Tineretului, Dacia sau Copou le mai spun câte ceva doar ieșenilor peste 30 de ani. Dintre toate aceste cinematografe, doar două mai funcționează sub tutela statului, a Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor România Film (RADEF). Este cazul cinematografelor Victoria și Republica. Cinematograful din Copou s-a transformat între timp în club, bar, cafenea, iar imobilul din cartierul Alexandru cel Bun este închiriat de ani buni către privat. Poate cea mai crudă soartă a avut-o fostul cinema Tineretului, din care acum nu mai există decât câțiva pereți. Clădirea a fost închisă la începutul anilor 1990, a fost revendicată fiind în litigiu între RADEF și Parohia Banu, iar în urmă cu aproape doi ani un incendiu a distrus-o într-o proporție mare.

“Duhoarea unei săli”
O radiografie a cinematografelor ieșene a fost făcută zilele trecute de un consilier al ministrului Culturii. ”Vizitând sălile de cinema încă deschise acolo (Republica și Victoria), dar și o sală arsă în urmă cu câțiva ani (Tineretului), una închiriată de multă vreme și transformată în birt (fosta Dacia) și Depozitul de Filme (o ruină), mi-am dat seama cât de util este acest contact direct cu spațiile pentru reabilitarea cărora tot căutăm soluții în diverse întâlniri sau discuții pe Skype, închiși în săli din clădirea ministerului. La un moment dat, toată problema tinde, în felul acesta, să se abstractizeze puțin, așa că nimic nu se compară cu duhoarea unei săli splendide, precum Republica, plină de igrasie, sau cu vederea scaunelor rupte și murdare sau cu aceea a găleților proptite undeva în fața ecranului murdar pentru a găzdui apa care se infiltrează prin tavan. Revolta și tristețea de a realiza la fața locului ce dezastru au putut provoca de-a lungul timpului neglijența și (foarte probabil) relele intenții unor săli de cinema care altădată se bucurau zilnic de prezența a sute de spectatori, au avut un efect nescontat asupra mea, făcându-mă să-mi aduc aminte – dincolo de unele lamentări personale că nu mai am timp să-mi trăiesc viața – motivul principal pentru care am acceptat să colaborez temporar cu Ministerul Culturii”, a precizat Andrei Rus, consilier al ministrului Culturii în domeniul Cinematografiei.

Refăcute
Cea mai la îndemână soluție pentru vechile clădiri ale RADEF ar fi renovarea și modernizarea cinematografelor. În prezent, la Iași, cei câteva sute de mii de locuitori au la dispoziție un singur complex cinematografic modern, gestionat de un privat la mall-ul din Tudor Vladimirescu. Astfel că, alte săli de cinematograf, modernizate, amplasate în zona centrală ar putea avea suficienți clienți pentru a supraviețui. RADEF a demonstrat în ultimii ani că nu are posibilitatea de a-și reabilita patrimoniul, de aceea, tot de mai mulți ani se discută despre preluarea clădirilor de către municipalitate. Acest demers nu a fost însă finalizat. O altă variantă de finațare ar putea fi realizarea de parteneriate cu privați sau chiar vânzarea imobilelor cu obligativitatea păstrării obiectului de activitate.

Filarmonica la Victoria
O altă posibilă destinație pentru clădirile din zona centrală ar putea fi transformarea lor în săli pentru spectacole. În ultima perioadă s-a avansat ideea ca Victoria să fie amenajată corespunzător pentru ca acolo să funcționeze Filarmonica din Iași. Acest lucru ar putea fi realizat cu o serie de investiții, după preluarea clădirilor de către municipalitate. Iașul suferă și în ceea ce privește sălile de spectacole. Astfel, concerte sau spectacole de teatru se organizează în săli precum Casa Sindicatelor sau cea de la Casa Studenților. Două săli de spectacole în zona centrală cu o capacitate totală de aproape 2.000 de locuri ar fi binevenite. În cazul în care clădirile ar fi preluate de Primărie, ele ar putea să fie modernizate și cu fonduri europene. O posibilă destinație ar putea fi, cel puțin pentru una dintre ele, transformarea în sală de teatru pentru amatori, proiect ce putea reprezenta un atu și în dosarul de candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii.

Birouri clasa „A”
O altă opțiune ar putea fi cedarea terenurilor către persoane private. Pe locul fostelor cinematografe s-ar putea amenaja spațiii comerciale, dar, în special, clădiri de birouri cu spațiile de parcare aferente. Conform unui studiu publicat la sfârșitul anului trecut, la Iași, în 2030 ar urma să lucreze peste 33.000 de specialiști în IT, față de mai puțin de 10.000 în prezent. Cererea pentru birouri clasa A, în centrul municipiului ar urma să fie foarte mare. O variantă mai pragmatică presupune demolarea clădirilor și amenajarea de parcări. Ideea a mai apărut în cursul ultimilor ani și ar rezolva în mare parte problema locurilor de parcare din zona centrală. Pe terenul de la Victoria, dar și de la Republica se pot construi parcări sub și supraterane pe mai multe etaje cu sute de locuri.