Citim prin cele gazete de scandal de prin târg că înaltele feţe bisericeşti de la Arhiepiscopie ş-or făcut bilanţul pe anul trecut. Ca orice instituţie care se respectă – DNA, Poliţie ori Trebunal, iaca şi Biserica trece la fapte, oameni buni. Citim aşadar că pren asociaţiunile de caritate din subordine, Biserica ieşană o împărţit la enoriaşi ajutoare de aproape 11 meleoane de lei, care ar veni vro două milioane şi jumate de epuroi. Sumă babană, care am înţăles că reprezintă doar o mică parte din bugetul pe care-l are pe mână cea mai bogată mitropolie din ţară, buget trecut la mare secret. Acuma, banii cică s-or împărtit deja la enoriaşi, sub diverse forme, pe care nu mai are rost să le prezentăm. Sigur este că de bănuţi din cutia milei o beneficiat cam jumate din populaţia Iaşului, asta care trăieşte şi cotizează la oraş. Nu am făcut nicio socoteală cât vine pe cap de eşan, că nici nu e de competenţa noastră. Ne întrebăm doar aşa: dacă numa de la cutia milei s-or strâns banii de care vorbirăm mai sus, oare cât s-ar strânge şi dacă slujitorii în sutană ş-or răsturna buzunarele cele largi şi să verse măcar jumate în vistieria filantropică?

Departe de a lua numele Bisericii în deşert, dară zâce lumea – iar asta de-acu nu mai e bârfă – că de la o vreme popii de pren Iaşi or cam întrecut măsura cu cerutul, luându-se după confraţii lor de la Bucale, care au deja tarif fixat dinainte dacă ai vreo nuntă ori un botez. Iară preţul nu e deloc de neglijat. Că dacă până acuma mai ieşeai cu bine din altar cu un meleon de acela vechi, acuma popa îţi întoarce şi buzunarul celălalt şi-ţi zâce de la obraz: da pentru sfinţii părinţi nimic? Că ăştia-s pentru biserică. De parcă o primit cineva vreo chitanţă la cotizaţia cu pricina… Aşa că, dacă tot facem acte de cariate, noi propunem cum trebuie: cu chitanţă, casă de marcat şi tot tacâmul, ca să mai aibă şi ANAF-ul un muşteriu în plus. (Costel Anafura)