No, că a trecut și Sfânta de anul ăsta. Unora le-a plăcut, altora nu. Un catolic ar spune că Anton Durcovici este mai important decât o sfântă de pe meleaguri străine. Pentru un evanghelist, sfânt este doar Dumnezeu în cele trei ipostaze ale sale, deci Parascheva a fost doar cel mult un om care a trăit după cuvântul Său, fără nimic în plus față de orice alt credincios. Pentru cei peste 170.000 de pelerini care au venit la Iaşi doar anul acesta, Sfânta e speranţa lor. Dacă încerci să intri în sufletul și conștiința omului, riști să o faci cu bocancii înainte și departe de noi gândul ăsta. Sperând că nu vom fi acuzați de lipsă de pietate, hai să încercăm să vedem ce înseamnă zilele astea pentru Iași. Pe cifre. Câţi bani s-au cheltuit în oraş cu ocazia Sărbătorilor Iaşului, atât pe latura religioasă cât şi pe cea laică.

Puţină istorie
Prima cifră referitoare la Sfântă se leagă de numele lui Vasile Lupu, care a plătit 300 de pungi de galbeni pentru a-i aduce moaștele la Iași. A făcut-o din evlavie, dar poate și din mândrie, că doar o capitală trebuie să aibă un sfânt ocrotitor. Aveau să treacă mai bine de 300 de ani până ce Biserica Ortodoxă Română să îi proclame cultul oficial. La acea vreme, în 1955, chiar era un act de curaj să consacri cultul unui sfânt într-o Românie în care sute de preoți putrezeau în pușcării. După aproape 60 de ani, Parascheva rămâne sfântă pentru 150.000 de oameni care îi sărută moaștele și o ocazie de distracție pentru încă o dată pe-atâția. Iar într-o vreme în care totul se măsoară în bani, era inevitabil ca şi aceste sărbători să poată fi cântărite în talanți.

Toţi câştigă
Ce e bine, credem noi, e că toată lumea câștigă. Să nu ne ascundem după deget. Iașul nu trăiește din universități, ci din banii pe care studenții îi cheltuie aici și am mai vorbit noi de asta. Bojdeuca lui Creangă e văruită cu bancnote, iar Grădina Botanică este întreținută din banii de bilete. Pe lângă universități trăiesc și crâșmele, iar jumătate din clienții cluburilor nu sunt ieșeni din naștere. Iar terenul de sport al școlii ”Varlaam Mitropolitul” a fost amenajat din taxele plătite de părinții elevilor.

Fonduri pentru caritate
Biserica este una din câștigătoare, fără doar și poate. 50 de cutii ale milei se umplu în fiecare an, iar zilele astea nu au făcut excepție. O icoană costă între 5 şi 100 de lei. Busuiocul, florile și lumânările, în jur de 10 lei. Prețurile cruciulițelor, candelelor și cărților religioase pleacă de la 5 lei și merg până la vreo 30 de lei. Dacă luăm în calcul doar cei aproximativ 170.000 de pelerini propriu-ziși, cei care s-au închinat la moaște și luăm o medie de 50-70 de lei cheltuiți pe obiecte religioase, ajungem ușor la 10 – 12 milioane lei, adică vreo 2,5 milioane de euro. Partea bună e că majoritatea acestor bani se întorc în comunitate prin acţiunile caritabile pe care biserica le susţine.

1 milion pentru Primărie
Primăria câștigă. Anul ăsta, din chiriile percepute celor 330 de comercianți care și-au întins tarabele sau corturile pe străzile Iașului, s-a adunat aproape un milion de lei, cu 30% mai mult decât anul trecut. Asta, deși orice comerciant ți se va plânge că nu-i iese mai nimic din toată afacerea și îl costă mai mult benzina decât încasează din marfa pe care o vinde. Dar tot vine aici an de an.

Alimentaţie publică
Barurile și restaurantele câștigă din plin. Barul în care ne bem cafeaua i-a mărit prețul cu un leu, că ”au venit pelerinii”. Altundeva, până și intrarea la baie, fără a consuma nimic, a devenit subit doi lei, în loc de unul singur, ca până acum. Un restaurant cunoscut din centrul Iașului a lansat un meniu special pentru pelerini, la 12 lei porția. Dacă doar jumătate din pelerini au luat o singură masă în oraș, deja vorbim de un 1,5 milioane de lei câștigați.

Hoteluri pline
În mod obișnuit, din cele 3.000 de locuri de cazare din oraș se ocupă cam 40%. Asociația Națională a Agențiilor de Turism a anunțat că anul ăsta, gradul de ocupare a hotelurilor, hostelurilor și pensiunilor din Iași a fost de 99% în perioada hramului. 3.000 x 2-3 zile x 200-250 de lei preț mediu = 1,7 – 2 milioane lei, fără masă de prânz inclusă. De fapt, aceeași ANAT estima cheltuielile unui pelerin cazat la 6-700 de lei pe sejur, iar ale unuia care doarme la prieteni, la 2-300 de lei. Mai clar spus, la 170.000 de pelerini, cu o cheltuială medie de doar 300 de lei, ajungem la peste 10 milioane de euro.

Total general
Aşadar, avem în total vreo 50 de milioane de lei pentru transport, cazare, mâncare. Încă vreo 10 milioane pentru obiecte de cult. Încă vreo 5-6 milioane pentru papuci îmblăniți, șerpi de cauciuc și porumb fiert. Total general, vreo 65 milioane de lei. În cifre brute, cam 7% din bugetul Iașului. Cam 20% din veniturile proprii ale Primăriei pe anul ăsta. Rentează?