* echipa de zgomote de la Cotroceni o indus poporul în eroare, anunţând Ziua Imnului Naţional cu o lună mai devreme decât era trecută în calendarul minivacanţelor pentru bugetari * iar dacă pe români gafa i-a uşurat cel mult de doi mici şi-o bere, pe consilierii prezidenţiali i-a costat 10 la sută din leafă
Toată presa de la Bucale şi, mai cu seamă, agenţiile de ştiri au taxat zilele trecute o gafă cum nu prea s-a mai văzut în ultima perioadă prin instituţiile cu ştaif ale statului. Prinzându-l probabil pe bădia Băse puţin mahmur sâmbătă dimineaţă, drept încălzire pentru nunta Robertei, scribii Cotroceniului s-or gândit ei să-i ţină agenda ocupată celui care le plăteşte salariile babane, nu de alta, dar ca să-l ţină în priză (a se citi „treaz”) până la întâlnirile avute cu alde Merkel şi alţi şăfi de prin Europa. Aşa că au pus-o ei repede de-un comunicat în care au invenat ad hoc o sărbătoare, pentru care au mai şi trimis o scrisoare de felicitare bravului popor român. „Ziua de 29 iunie, când toţi românii sărbătoresc Imnul Naţional, ne oferă un bun prilej să înţelegem cât de important este să fim uniţi în jurul valorilor noastre naţionale”, arăta, ferm, un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în care mai era citat şi Trăienel al nostru, care amintea el prin câte momente grele a trecut poporu român călăuzit de „Deşteaptă-te române”, mai ales de vreo zece anişori încoace.
Ei bine, după ce românii s-au apucat vârtos de băut şi de încins grătare, la invitaţia lansată, evident, de al nostru prezident, iaca vine şi ordinul de „La loc comanda!”. Cică Ziua Imnului Naţional nu era pe 29 iunie, aşa cum scribălăii de la Palat induceau populaţia în eroare, ci cu o lună mai încolo, pe 29… iulie. Acuma, iunie, iulie, ce mai contează? Uniţi în jurul valorilor noastre naţionale – micul şi berea -, nici n-am băgat aşa de tare în seamă ţeapa de tot râsul pe care ăi mai jmecheri dintre funcţionarii statului s-au gândit să ne-o tragă într-o sfântă zi de sâmbătă.
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită
Noroc că a observat însă asta presa cea vigilentă, care a avut curajul să-l întrebe pe Trăienel ce măsuri va lua împotriva angajaţilor Administraţiei Prezidenţiale care au redactat un aşa comunicat în numele său. Ce-i drept, cred că şi Băselu s-o simţit oleacă stingher când o văzut că nimeni nu-l invită la vreun discurs, iar niciun primar de sector nu-l cheamă la vreo adunare publică în care să răzbată versurile: „Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume / Triumfător în lupte, un nume de Traian!”.
Aşa că, departamentul de comunicare în mase o pus iute de o erată pe site, zicând că ameţeala consilierilor ar fi fost, de fapt, o „eroare tehnică”, cu scuzele de rigoare pentru „eventualele neplăceri pricinuite“. Asta nu i-o scăpat însă pe autorii tărăşeniei de o sancţiune cu 10% din salariu, lucru pe care-l vor vedea însă pe fluturaşul de lichidare pe luna iunie. Sau iulie?!
Cum zâceam noi, la o adică, ce mai contează? Orice prilej e bun pentru o sărbătoare, aşa cum, pentru Trăienel, orice adunare publică la care îs mai mult de doi omuşteni e numai bună de-o baie de mulţime. Prin urmare, până la adevărata zi a imnului cel naţional, dar, mai ales, până la noi comunicate luate cu copy-paste de alde Julian Chifu şi echipa de zgomote de la Palat, noi le transmitem aşa românilor: Ridică-te, Traiane, ridică-te, Ioane! Că la Cotroceni tătă lumea doarme!
Ziua Somnului Naţional