Unul dintre lucrurile de care profită din plin dragii noștri politicieni este faptul că majoritatea alegătorilor trăiesc și mor fără să fi scos prea mult capul în lume. Unii merg la muncă în străinătate, alții își găsesc jumătatea în alt oraș, dar asta nu înseamnă nimic. Cu ștampila de vot în mână, majoritatea alegătorilor abia dacă se apucă să compare principalii doi candidați între ei. Foarte puțini sunt cei care îi mai compară și cu politicieni din alte orașe sau județe, care încearcă să vadă cum e și la alții și dacă cei care îi cer votul chiar îl și merită. Ei, dar dacă tot am ajuns să vorbim despre asta, hai să vedem împreună cum e Iașul față de alții. Peste patru ani, când vom fi chemați din nou la vot, să putem ștampila numele unuia sau altuia în cunoștință de cauză. Acum, deocamdată îi punem în gardă. Trebuie să aducă Iașul măcar la nivelul celor cu care ne comparăm mereu, dacă așteaptă să fie votați din nou. Despre Primăria noastră și despre cele din Cluj sau Timișoara am mai avut ocazia să vorbim. Mai puțin ne-am referit la consiliile județene corespunzătoare. E drept, și consiliul județean este o instituție mai puțin cunoscută, deși deciziile care se iau în Casa Pătrată ne afectează pe toți.

Drumuri județene
Clujul este județul spre care privim cel mai des cu invidie și pe care-l luăm cel mai des ca model. Firesc, câtă vreme este și cel mai dezvoltat județ după Ilfov. Au avut și norocul de a fi dat un prim-ministru care a aruncat bani cu lopata în județul natal, dar trebuie să recunoaștem că și-au pierdut și mult mai puțin timp în certuri și rivalități politice locale. Pentru Consiliul Județean Cluj, marea prioritate a următorilor patru ani este refacerea infrastructurii de transport. Clujul are o bucată de autostradă și acces facil la o a doua, ceea ce nouă ne lipsește. În schimb, drumurile județene sunt într-o stare jalnică, exceptându-le pe cele din imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, unde de altfel au și venit principalii investitori străini. Cam ca la noi, minus numărul mare de investitori. La Cluj sunt atâția, încât parcurile industriale construite pentru ei au devenit insuficiente.

4 parcuri industriale
CJ Cluj a finalizat recent proiectul de extindere a parcului Tetarom I cu încă 16,8 ha, ajungând la 32 ha. Asigură 2.000 de locuri de muncă, până acum fiind făcute acolo investiții de 60 milioane euro de către companiile care și-au rezervat teren în zonă. Pe lista viitoarelor investiții ale CJ Cluj se află acum Tetarom IV, proiect în valoare de 54,9 milioane lei, din care 14,3 milioane lei ar urma să fie fonduri nerambursabile. Ca să fim cinstiți, trebuie să spunem totuși că extinderea parcului Tetarom I s-a făcut pe banii CJ Cluj. Inițial, banii trebuiau să fie europeni, dar întârzierile din implementarea proiectului au dus la pierderea unei finanțări de 18 milioane lei.

Pe credit
Pentru a-și asigura în continuare atractivitatea pentru investitorii străini, CJ Cluj și-a înscris pe lista de priorități refacerea drumurilor județene. Clujenii au reușit să obțină finanțarea prin Programul Național de Dezvoltare Locală a trei drumuri județene, Mănăstireni – Călata, Băișoara – Valea Ierii și Fundătura – Cornești, deși Ministerul Dezvoltării oferă bani de regulă doar pentru drumuri comunale, poduri, școli sau cămine culturale. Clujenii negociază chiar în aceste zile un credit de 50 milioane euro pentru modernizarea drumurilor județene. Lista acestora va fi stabilită până la sfârșitul lunii.

Peste Romexpo
În următorii patru ani, sub egida CJ Cluj este planificată și construirea unui centru de pregătire olimpic. Deocamdată, în Cluj-Napoca există un stadion modern, Cluj Arena, o Sală Polivalentă nou-nouță și bazine olimpice de înot gestionate de universitățile clujene. La noi, există doar o sală polivalentă construită în anii ’70, iar proiectul bazinului olimpic vegetează de vreo zece ani. Pasiunea clujenilor pentru proiecte mari, ca și încrederea lor în faptul că vor găsi banii necesari se traduc și în proiectul ridicării unui Centru Internațional de Congrese, Conferințe și Expoziții, mai mare chiar dacă Romexpo din București. Terenul pe care se va construi centrul este întins pe o suprafață de 12 hectare, situat la ieșirea din municipiu, foarte aproape de aeroportul internațional „Avram Iancu”, asigurându-i-se astfel o legătură rapidă atât cu șoseaua de centură, cât și cu autostrada ce traversează județul Cluj.

Dau și rateuri
Clujenii au o agendă destul de ambițioasă și sunt încrezători că o vor și realiza. De altfel, întotdeauna au gândit și lucrat pe picior mare. E totuși de spus că acest gen de agendă le-a adus și rateuri. Dacă proiectul nostru de înființare a sistemului județean de management al deșeurilor este aproape încheiat, cel clujean gâfâie din greu. Licitația pentru proiectarea și execuția Centrului de management al deșeurilor, în valoare de 123,7 milioane lei, este abia în desfășurare. La noi, lucrările s-au și încheiat.

Împrumuturi mari
Pentru timișoreni, alt județ cu care ne comparăm de obicei, agenda pe următorii patru ani este reprezentată în special de recuperarea întârzierilor. Au avut ghinionul unei conduceri destul de neinspirate, care pe de o parte a pierdut bani gratuiți, iar pe de alta, a împrumutat mai mult decât putea duce în mandatul trecut. Acum vreo doi ani, CJ Timiș a împrumutat vreo 200 milioane de lei pentru acoperirea cofinanțării și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanțare europeană aflate în derulare. Printre ele se numărau restaurarea castelului Huniazilor și a muzeului Banatului, unde erau nevoie de 28 milioane de lei, parcul tehnologic pentru energie alternativă sau sistemul de management al deșeurilor, unde mai trebuiau câte 30 milioane de lei.

Bani UE pierduți
Cu ce bani mai erau deja împrumutați de către instituția județeană Timiș, s-a ajuns practic la maximul permis de lege, de 30% din veniturile proprii. Cu alte cuvinte, fostul CJ l-a îndatorat la maxim pe actualul. Un fel de tactică a pământului pârjolit prin care câștigătorii în alegeri sunt puși să plătească datoriile celor dinainte, care la noi nu a fost aplicată niciodată, oricât de disperați ar fi fost viitorii învinși din alegeri. Partea cea mai proastă pentru noii șefi ai CJ Timiș este faptul că banii împrumutați nici măcar nu au fost folosiți ca lumea. Autoritatea județeană bănățeană este aproape campioană națională la categoria bani europeni pierduți. În total, CJ Timiș a pierdut finanțări europene, pe mai multe proiecte, în valoare de 180 milioane de lei, adică aproape întreaga sumă împrumutată.

Sunt praf
S-au pierdut 10 milioane de lei din banii disponibili pentru echiparea ambulatoriului spitalului județean, 7,5 milioane de lei în contul restaurării castelului Huniade de care am amintit și așa mai departe. Cel mai nasol e că în lipsa fondurilor pentru cofinanțarea viitoarelor proiecte, instituția nu mai poate porni niciunul. Nu mai are bani și nici nu mai primește credite de la vreo bancă. Deja CJ Timiș se chinuie să găsească 12,5 milioane de euro pentru dotarea ambulatoriului de la spitalul județean și nu prea știe de unde să-i scoată. În pofida proverbelor și zicătorilor naționale, tura asta Banatul nu e fruncea. Dimpotrivă, situația e chiar albastră pe malurile Begăi. Ca urmare, marea prioritate a timișorenilor este, în acest mandat, remedierea situației financiare a CJ Timiș. În subsidiar, reorganizarea instituției.

Pile locale
CJ Timiș nu are, deși lucrează cu bani europeni de ani buni, o structură care să se ocupe de întocmirea de proiecte. La CJ Iași, pe lista de priorități se află mărirea Direcției de Proiecte până la 40 de angajați, ceea ce ar însemna aproape triplarea organigramei actuale, pentru că actuala conducere pariază aproape exclusiv pe banii europeni. În Timiș, abia se discută de înființarea unei astfel de direcții în cadrul CJ. La ei, există o Agenție de Dezvoltare a Județului Timiș, înființată prin 1995. Aceasta însă este complet depășită de amploarea sarcinii reprezentată de întocmirea proiectelor europene. E mai mult un fel de sinecură în care își găsesc locuri de muncă destul de călduțe diverse pile locale. Ceea ce chiar este o problemă pentru orice autoritate publică.

Jale la drumuri
Și cu Direcția de drumuri a CJ Timiș sunt probleme. Direcția are personalitate juridică proprie, ca și a noastră. Doar că mai mult creează probleme decât rezolvă, așa că urmează să fie desființată, urmând să fie înglobată în Consiliul Județean, într-o viitoare direcție tehnică. Aceeași mișcare s-a făcut și la noi acum vreo 15 ani, când Direcția de drumuri a fost transformată în serviciu, iar contabilitatea a fost trecută la CJ. Nu de alta, dar de la direcție se furase prea mult. Primele două priorități ale CJ Timiș sunt astfel dregerea problemelor rămase de la precedenta conducere.

Planuri
Al treilea plan al priorităților CJ Timiș este reprezentat de, paradoxal, banii care abia ce au fost puși la dispoziția autorităților prin noul Program Operațional Regional, valabil până în 2020. Presa locală timișoreană este îngrijorată de faptul că CJ Timiș nu a depus încă niciun proiect pentru cele 40 milioane euro disponibile. La noi încă se lucrează la studiile de fezabilitate și proiectele tehnice aferente viitoarelor proiecte și nimeni nu pare îngrijorat. E drept, primul termen-limită pe noul POR este abia în noiembrie.

În medie
Iasul este așadar pe undeva pe la mijloc, între un județ ardelean care se chinuie să recupereze și altul care galopează nestingherit spre noi investiții, de preferat pe banii prietenilor de la București. Noii noștri șefi ai județului sunt încă la început, așa că îi mai lăsăm câteva luni, să ne dumirim dacă au chef de treabă sau doar de plimbat hârtii. Pe urmă, îi înjurăm sau aplaudăm, după caz.

• Pentru ca proiectul de extindere de la 2.100 la 3.500 de metri a noii piste de decolare – aterizare a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” (foto sus) să poată continua, Consiliul Judeţean Cluj trebuie să exproprieze, în perioada următoare, 140 de parcele situate pe raza localităţilor Cluj-Napoca şi Apahida