Teama de a rămâne fără bănuţu’ gros decontat de Cejeaseu pentru bolnavii închipuiţi ori ba cari le trec pragul determină măgăoaiele spitaliceşti ale târgului să ia măsuri dintre cele mai ciudate. Aşa am auzit noi de prin gornetele de scandal că se practică deja la Recuprare, acolo unde omu’ venit cu o reparaţie de luxaţie sau pentru un masaj la şăle, din ăla la fundu’ gol şi cu bulbuci de nămoluri sulfuroase, are de completat un chestionar extrem de complex. Aşa cum au văzut bârfitorii prin hotelurile de lux pe unde ş-or primblat picioroangele gârbovite, chestionaru’ cu pricina cică a devenit obligatoriu în tăte măgăoaiele, fiind clauză obligatorie la contractele-cadru, alea în baza cărora primesc sau nu bănuţu’ de la stat. Aşa se face că bolnavu’ trebuie să spună musai la externare, atuncea când scoate din buzunar şi cei 10 lei pentru spitalizare, dacă o fost satisfăcut pe deplin de asistentele cele vânjoase, dacă serviciu s-a prestat contra cost ori ba (a se citi – şpăguţă), ori dacă masaju’ a fost la preludiu cu duş cald, călduţ sau rece de Timişeşti.

Treaba bună este că toate chestionarele astea sunt anonime, deşi ele sunt strânse cu sârg de asistentele şefe – alea care, mai nou, se ocupă şi de încasarea coplăţii cu chitanţă, şi care, pe perioada internării, au grijă de bolnavi să nu le lipsească nimica.

Iar ca anonimi ce ne aflăm, am purces şi noi la completarea unui astfel de chestionar de satisfacţie căzut în mâini, pe baza experienţei noastre de oameni bătrâni şi umblaţi la vieţile noastre prin spitalele plătite din bani publici din Iaşi, şi iaca rezultatele:

1. Când aţi intrat prima dată în această unitate, ce impresie v-aţi făcut?

Variante: lux, curăţenie, aglomeraţie, dezordine, mizerie, disciplină, linişte, sărăcie.

Noi am spune că e un mix din toate astea – lux şi curăţenie în birourile şăfilor de spital, aglomeraţie, mizerie şi sărăcie lucie la ghişeurile unde sunt primiţi mogârtanii.

2. Situaţia din unitatea de primire pe care tocmai aţi descris-o v-a modificat starea de spirit: m-a demoralizat; nu a avut niciun efect; mi-a ridicat moralul.

Răspuns: Deşi asistentele erau în ţinute mai mult decât indecente, la vârsta noastră nu au mai avut niciun efect.

3. Cum aţi ajuns să apelaţi la internare pentru spitalul nostru?

De plăcere.

4. În cadrul acestei internări, puteţi spune că aţi fost primit cu amabilitate, aţi făcut baie la internare; aţi adus medicamente de acasă; aţi avut complicaţii post operatorii; aţi simţit nevoia să recompensaţi prin diverse mijloace un cadru medical pentru a beneficia de mai multă atenţie din partea acestora?

Aicea, am putea face o compunere pe vreo trei pagini, ca la clasa a doua, dară ne oprim doar să răspundem succint: baie am făcut acasă, că la spital ne e frică să nu ni se moaie oasele pe duşumeaua din mozaic ceauşist; medicamente n-am adus de-acasă, că nu e nevoie; asistentele m-au îndrumat politicos să le cumpăr de la farmacia de peste drum, nu de la alta; cât priveşte nevoia de recompensă, am rezistat vreo trei zile, până am văzut că nu ne băga nimeni în seamă când ţipam să ne ieie plosca de sub buci. Atuncea ne-am prins şi noi de ce babetele de lângă noi aveau pregătiţi câte 5 leuţi de fiecare dată când dădeau noroc cu asistentele de pe etaj.

5. Apreciati, pe o scala de 1 la 5 calitatea serviciilor menţionate primite de către dvs.

Noi am da 4 cu felicitări, dacă ar fi să dăm pentru priveliştea oferită de tinerele rezidente dimineaţa, dar sub zero pentru masă şi aşternuturile pătate da’ frumos apretate.

6. Cat de multumiţi aţi fost?

Am putea spune chiar satisfăcuţi.

7. V-aţi mai intoarce aici?

Nici să mă baţi.

8. Dacă un apropiat sau altă persoană ar avea nevoie de un serviciu medical despre care ştiţi că este disponibil aici, i-aţi recomanda să vină?

Doar dacă îi sunt dator cu bani şi vreau să scap mai repede de el.

9. După toată aceasta perioadă petrecută aici, care este lucrul pozitiv care vă vine în minte? Dar negativ?

Putem spune că raportul calitate-preţ este unul acceptabil. Având în vedere că şalele nu ne mai dor, putem spune că suntem satisfăcuţi după masajele zilnice. Numai că, dacă mai stăteam o zi două, sejurul îl depăşea pe cel de anul trecut de la Sunny Beach, din Bulgaria. Dar, vorba ceea: vă dorim sănătate, că-i mai scumpă decât toate!