Într-o epocă a breaking news – urilor apocaliptice, prezenţa pe micul ecran a unor reporteri precum Teodora Tompea şi Roxana Bratec este de natură a-ţi îndulci perspectiva asupra vieţii de muritor supus primejdiilor de tot felul. Frumoase şi gingaşe, cele două jurnaliste se mişcă natural într-o lume a anchetelor poliţieneşti şi arestărilor peste noapte, eliberând publicul telespectator de stresul indus de atmosfera sumbră a evenimentelor politice întunericite de corupţie. Recent, Teodora şi Roxana s-au întâlnit pe teren, unde, în aşteptarea intrării în direct, au schimbat două cuvinţele despre una, despre alta.

Teodora Tompea: Roxana dragă, dar ce bine arăţi azi! Aveţi cumva o macheuză nouă? În sfârşit, a făcut şi TVR o achiziţie bună, de imagine.
Roxana Bratec: Vezi cum eşti, Teo? Uite aşa, tot timpul vă legaţi de instituţiile media publice şi de aceea n-avem spor în nimic. Ne deochiaţi şi nu mai suntem în stare să facem şi noi o emisiune ca lumea. Deşi am adus schimbări importante în politica editorială. De pildă, uite cât de blondă sunt! Este ăsta un semn de deschidere şi de modernizare? Este!

Bine, tu, gata, nu te mai oţărî atâta. Mai bine spune-mi ce ştiri dai azi.
Am nişte dezvăluiri senzaţionale de la ultimul târg de costume populare din zona Bucovinei. Îţi vine să crezi că jumătate dintre iile şi iţarii desfăcuţi pe piaţa moldovenească sunt contrafaceri ale mafiei etnologice?

Hai nu mă înnebuni, fix ca la Olimpiadă! Dar cum de aţi descoperit chestia asta? Aţi avut o sursă în interior? Eşti în vrăjeală cu Tolontan?
A fost un denunţ la mijloc. Sub protecţia anonimatului, un ţăran ne-a mărturisit că i s-au rupt iţarii după doar două ore de jucat la horă. În mod normal, ar fi ţinut vreo două zile, cu tot cu sârbe, bătute pe loc, zdroboleance şi sfredeluşuri, plus o haiducească zdravănă.

Foarte tare! Uite, chiar te invidiez. Ca reporter TVR, ai parte de tot farmecul vieţii româneşti profunde, cu toate obiceiurile din bătrâni, de la hora satului la furatul căciulii.
Da, aşa e, dar, ştii cum e… vine o vreme când parcă vrei să schimbi ceva în viaţa ta. Aş vrea să avansez şi eu, să mă duc la Bucureşti, de pildă, unde nu trebuie să înghiţi tot colbul din vatra satului ca să dai o ştire de senzaţie.

Te înţeleg. Au plecat atâtea valori jurnalistice din Iaşi… Parcă ce, noi nu putem fi nişte vedete de nivelul Simonei Gherghe? Vorba aia, geacă de piele avem, oleacă de bătaie în platou ştim, mergem pi centru!