Soare, bună-dispoziţie şi miros îmbietor de mâncare. Acestea au fost ingredientele folosite la evenimentul din 5-6 martie la Iaşi, din Piaţa Unirii unde a fost găzduit Campionatul Internaţional de gătit în aer liber. La competiţia gastronomică s-au întrecut maeştri bucătari din Timişoara, Bucureşti, Cluj, dar şi Cipru, Israel, Republica Moldova, Rusia şi Croaţia. O iniţiativă lăudabilă care şi-a propus să aducă în România conceptul de „bucătărie-cultură”, reuşind astfel un transfer, de la gătit ca şi angajament conjugal, la acel statut de artă.
Ieşenii au avut ocazia să intre în contact direct cu maeştrii bucătari şi cu creaţiile lor, fără a se înfrupta, însă, din bunătăţile aşezate frumos pe platourile de prezentare. Ardei cu brânză de capră marinată şi crocantă cu mac, tartar de ton cu castravete şi sos wasabi, piept de curcan în crustă de verdeţuri şi seminţe de dovleac, cocktail cu crevete şi foaie de orez, acestea au fost doar câteva dintre antreurile prezentate de unii concurenţi la prima probă, desfăşurată în incinta Hotelului Unirea.
Vizitatorii pofticioşi au avut ocazia de a-şi potoli papilele gustative cu o porţie zdravănă din cea mai mare tocăniţă din lume. Intrată în „Guiness Book”, tocăniţa a fost pregătită de 30 de bucătari din Republica Moldova, Israel şi România. Rezultatul: 850 de kilograme de tocană într-o tavă de 16 metri pătraţi. Aproximativ 1400 de porţii au fost împărţite ieşenilor pofticioşi, înainte de înregistrarea recordului.
Competiţia s-a transformat într-un adevărat spectacol cu ajutorul demonstraţiilor live susţinute de către Antonio Passareli, cunoscutul bucătar italian care apare şi în emisiunea Dănuţ SRL, şi Irina Hriapcă, bucătar-şef al Complexului Hotelier Ciric.
Ieşeanca noastră a reuşit, de altfel, să câştige 3 medalii de aur, în prima zi de concurs, iar, a doua zi, o medalie de argint şi 2 medalii de aur.
Marele câştigător al concursului de la Iaşi a fost Gigi Fedeleş, bucătar al Restaurantului „Cavalerul Medieval”. Acesta a uimit juriul şi publicul cu o reprezentaţie inedită. Standul său a fost mereu înconjurat de curioşi sau pofticioşi care se uitau îndelung la bunătăţile preparate în stil cum altfel decât medieval. Purceluşi la proţap şi alte bunătăţi rumenite atrăgeau publicul ca un magnet şi le purta gîndurile în visare spre vremuri mai îmbelşugate şi îndestulate.
Şi astfel, timp de 2 zile, Iaşul a trăit în sărbătoare, reuşind să completeze magia celorlalte două mari carnavaluri din lume, care au loc anual în Veneţia şi Rio de Janeiro. Un festival al bucuriei, care a reuşit să şteargă gustul amar lăsat în gurile ieşenilor de către urmările recesiunii.
#gallery-1 {
margin: auto;
}
#gallery-1 .gallery-item {
float: left;
margin-top: 10px;
text-align: center;
width: 33%;
}
#gallery-1 img {
border: 2px solid #cfcfcf;
}
#gallery-1 .gallery-caption {
margin-left: 0;
}
