Supărare mare în rândul vechilor pedelişti din interiorul PNL Iaşi care s-au văzut aruncaţi de către Marius Bodea la coada listei candidaţilor pentru consiliul local. Dintre aceştia, cel mai amărât, dar şi foarte critic, este Dragomir Tomaşeschi, plasat pe poziţia 21 a listei cu pricina, care îi asigură cel mai probabil un loc fruntaş la pescuit sportiv pe malul Bahluiului. Foştii pedelişti sunt năuciţi de lipsa de reacţie a liderului lor, Dumitru Oprea, care s-a lăsat ademenit cu o candidatură sigură de senator în toamnă, cu preţul sacrificării vechilor colegi de arme. Pentru a face lumină în acest caz, am surprins o discuţie între cei doi politicieni.

Dragomir Tomaşeschi: – Şi zi aşa, domnu’ profesor, domnu’ rector, domnu’ panseluţă pe Facebook, ne-ai tras clapa! Ce te-ai gândit matale: ia să-l las corijent pe alde Tomaşeschi, că parcă prea şi-a luat nasul la purtare!
Dumitru Oprea: – Zău, Dragomire, de ce te agiţi aşa? Pe cuvânt îţi spun, Bodea m-a asigurat că te va pune cap de listă. Acum, că a ţinut foaia invers şi capul a devenit capăt, nu mai aveam de unde să ştiu. Dar nu dispera, oamenii buni vor reuşi întotdeauna. Uite, tu eşti un avocat genial, o să faci o carieră strălucită în magistratură, alături de Anca Preda, fata aia drăguţă şi tare independentă din consiliu.

D.T.: – Ce magistratură, măi omule? Adică m-am înhăitat cu alde Cap de Porc degeaba, ca să primesc acum doar nişte gheare de pui? După ce că vi l-am făcut pe Postolache răcitură, de tremură şi acum săracu’ de nervi, asta mi-e răsplata?
D.O.: – Începi să mă superi! De ce nu vorbeşti cu Bodea? Du-te şi urlă la el, nu-mi strica tihna răsadurilor de azalee!

D.T.: – Unde să vorbesc cu Bodea? Dar eu stau după coada lui de aeroplan ciupită de ciori? Ştii ce face el acum? Face check – in la candidaţii urcaţi în cursa spre aeroportul Roznovanu. Sau vrei cumva să mă transform într-o stewardesă, doar s-o milostivi să mă lase să-i servesc cu alune şi pişcoturi?
D.O.: – Nu ştiu ce să spun. Fii atent, vezi că te sprijini de portocalul ăla şi-o să-l rupi!

D.T.: – Nu mai pot eu de portocalul tău! Până şi asta e o blasfemie. Ar trebui să-l scoţi din pământ şi să pui un lămâi, că doar galbenul te reprezintă acum, nu portocaliul.
D.O.: – Asta e o idee bună. Mă duc chiar acum să cumpăr un kil de lămâi. Sunt sensibil cu stomacul, iar tirada ta mi l-a deranjat tare de tot. O clipă, să fac o listă cu toate cumpărăturile. Uite, pun lămâia pe un loc eligibil. Să-ţi iau şi ţie ceva? O aspirină, un antinevralgic? O să ai nevoie, Dragomire!