Transportul public de călători din Iași are nevoie de o strategie de modernizare și dezvoltare. În multe alte localități comparabile ca importanță cu Iașul s-au făcut investiții majore atât în parcul auto, cât și în ceea ce privește extinderea către zona metropolitană sau oferirea de servicii de ultimă generație călătorilor. La Iași, în ultimii ani s-a pus accentul pe reabilitarea infrastructurii de transport a tramvaielor, dar nu s-au realizat investiții în achiziționarea de noi mijloace de transport. Nici dezvoltarea de servicii pentru călători nu a excelat, demne de menționat fiind cele câteva automate de bilete și încercarea nereușită de a emite bilete și prin SMS. Vă propunem astăzi o scurtă radiografie a sistemelor de transport în comun din câteva localități care înregistrează creșteri importante în oferirea de servicii de calitate călătorilor. Există municipalități care au preferat să mențină operatorul de transport în propria curte, dar există și exemple de autorități care au preferat să concesioneze serviciul către operatori privați.

Tot la Primărie
Transportul public din municipiul Iași a ajuns la un moment zero. Este nevoie de investiții masive în mijloace de transport în comun care să ofere ieșenilor siguranță și confort. Acest lucru se poate face prin două mari direcții, rămase la latitudinea Consiliului Local. Una din variante presupune păstrarea operatorului în directa subordonare a municipalității. În acest caz, pentru toate aceste investiții trebuie identificate surse de finanțare la nivelul bugetului local sau al societății care gestionează serviciul public. Se poate încerca obținerea de fonduri europene, se poate contracta un credit sau se pot achiziționa mijloace de transport în leasing. Cu excepția fondurilor europene, celelalte variante presupun eforturi enorme de la bugetul local. Cum RATP gestionează în prezent în jur de 150 de tramvaie second hand, doar pentru un nou parc de tramvaie ar fi nevoie de aproximativ 200 milioane de euro. Autoritățile ar avea și posibilitatea de a moderniza parte din vagoanele actuale. RATP a derulat deja un parteneriat în acest sens cu Remar Pașcani. Tramvaiul care dispunea de multe facilități, inclusiv de aer condiționat, a circulat și nu prea prin Iași. De oferta celor de la Pașcani a profitat însă municipalitatea din Timișoara. Pentru modernizarea a 30 de tramvaie, timișorenii plătesc 14,6 milioane de euro, ceea ce înseamnă că parcul de tramvaie al RATP Iași ar putea fi modernizat total cu aproximativ 73 milioane de euro.

Concesionarea serviciului
O altă variantă pentru modernizarea transportului în comun este atragerea unui privat, care să gestioneze serviciul public după modelul care funcționează deja la nivelul Iașului în cazul serviciului de termoficare. Municipalitatea poate continua modernizarea infrastructurii, în timp ce privatul vine cu mijloacele de transport cu care să opereze. În această variantă, Consiliul Local poate impune graficul de transport, numărul și calitatea mijloacelor de transport, poate chiar stabili politica de tarifare și sistemul de acordare de facilități pentru persoanele aflate în situații dificile, la fel cum se întâmplă și acum. Concesionarea serviciului ar diminua însă controlul autorității publice asupra operatorului, totul urmând a se desfășura pe baza unui contract de concesiune prin care se stabilesc drepturile și obligațiile fiecărei părți. Această abordare a transportului în comun a cunoscut atât succese, cât și probleme în implementare.

Operator metropolitan
Poate un model de succes în ceea ce privește serviciul de transport public de persoane este la Alba Iulia. Acolo, operatorul este o firmă privată, Societatea de Transport Public Alba Iulia, care a concesionat serviciul de la Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba. Societatea se ocupă de întreg transportul de persoane din zona metropolitană. Societatea se laudă pe site-ul propriu: ”sistemul nostru de transport metropolitan este în prezent perfect funcțional și este primul implementat vreodată în România. STP este singura companie din România care utilizează sisteme de validare bazat pe poziția GPS a clientului în raport cu zonele tarifare”. Partenerii STP Alba Iulia sunt: ​​consiliile locale Alba Iulia, Ciugud, Sîntimbru, Întregalde, Galda de Jos, Cricău și Ighiu. Transportul metropolitan deservește în total 90.000 de locuitori și a fost introdus încă din 2012, contractul având o valabilitate de 6 ani. Operatorul privat oferă călătorilor o serie de servicii unicat în România. De altfel, în 2013, STP a primit ”Premiul de excelență din partea Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU) pentru cel mai bun operator de transport cu autobuze din Europa – IRU Bus Excellence Award”.

Internet wireless
Din data de 1 decembrie 2013, călătorii din Alba Iulia și Zona Metropolitană au posibilitatea de a se conecta la internet wireless, în orice mijloc de transport al STP, indiferent de ruta pe care circulă. Operatorul de transport din Alba Iulia a introdus acest serviciu, în mod gratuit, în premieră în România.

Premiere naționale
În primăvara anului trecut, la Alba Iulia a fost testat și un autobuz electric SOR EBN 10.5 fabricat de compania SOR Libchavy, unul dintre cei mai mari producători de autobuze, troleibuze şi autocare din Cehia. Autobuzul are o capacitate de 85 de locuri (19 pe scaune), un timp de încărcare a bateriilor de 7-8 ore, o autonomie energetică de până la 250 de kilometri și poate atinge maxim 80 de kilometri la oră. Potrivit producătorului, autovehiculul consumă de aproximativ 6 ori mai puțin decât unul pe motorină, în condiții de trafic similare (adică aproximativ 45 de bani pe kilometru) și costă aproximativ 400.000 de euro (în funcție de dotări). Alba Iulia se poate lăuda şi cu primul autobuz etajat din ţară care circulă în regim normal pe arterele oraşului, nu doar în scop turistic. Vehiculul cu o înălţime de patru metri a fost achiziţionat în 2011, din Turcia cu 208.000 de euro. Maşina poate transporta până la 63 de persoane pe scaune, dintre care 38 pe puntea superioară.

Scandal de la gratuități
Aceeași societate care operează în Alba Iulia a concesionat și serviciul de transport public din Turda. Acolo însă au fost mai multe dezbateri mediatizate de presa locală. Între operatorul de transport și autoritățile publice au apărut diferenduri în ceea ce privește acordarea de gratuități de la bugetul local către firma privată sau majorarea tarifelor practicate pentru transportul public. Anul trecut s-a ajuns chiar la amenințarea întreruperii activității.

50 autobuze noi la Cluj
Și la Cluj-Napoca au fost realizate investiții importante în mijloacele de transport. Astfel, în 2015, municipalitatea a cumpărat 50 de autobuze noi, 40 autobuze articulate achiziționate de la firma Solaris Bus&Coach Polonia, contra sumei de 49.626.600 lei fără TVA, și alte 10 autobuze noi, cumpărate din fonduri proprii de la SC Briaris’Ind S.A.. Autobuzele sunt marca Iveco-Urbanway, iar costul total al acestei achiziții a fost de 9,3 milioane de lei. Autobuzele articulate au o capacitate de transport de 143 călători, 43 de locuri pe scaune, 4 scaune cu accesabilitate ușoară pentru persoanele cu dizabilități motorii. Durata de utilizare este de 15 ani, iar printre dotări se numără: 8 camere de luat vederi montate în interior și exterior, podea complet joasă, instalație de numărare a călătorilor, sistem de climatizare atât pentru șofer, cât și pentru pasageri, motoare EURO VI, sistem automat de taxare, computer de bord. Celelalte zece autobuze au o capacitate totală de 91 de locuri, din care 27 pe scaune, celelalte caracteristici fiind similare ca dotare cu primele 40 de autobuze. Primăria Cluj a achiziționat în 2011 și patru tramvaie noi, la un preț de 1,47 milioane euro/bucată, de la polonezii de la PESA.

Tramvaie noi la Arad
La Arad au fost achiziționate încă din 2014 tramvaie noi. Cele șase vagoane au costat 8,3 milioane de euro, cu tot cu TVA și au fost produse sub licență Siemens de SC Astra Vagoane Călători Arad. Finanțarea a fost asigurată de municipalitate. Reprezentanții Primăriei Arad au menționat atunci că intenționează să atragă fonduri europene pentru achiziționarea altor șase tramvaie în perioada 2015 – 2020. Potrivit producătorilor, tramvaiul ”Imperio” are cel mai mic consum energetic din lume pentru tramvaiele din clasa sa, respectiv de 0,63 de KW/ kilometru, consumând de patru ori mai puțin în comparație cu tramvaiele care circulă în prezent în Arad. În plus, beneficiază și de un sistem de recuperare a energiei la frânare. Un vagon are lungimea de 27 metri și lățimea de 2,5 metri. Capacitatea totală este de 216 călători, dintre care 44 au locuri pe scaune.

Aplicație inteligentă
Există numeroase pobilități de a ridica nivelul transportului în comun. Timișorenii, de exemplu, au la dispoziție o aplicație pentru smartphone. Aplicația le arată exact cât timp mai au de așteptat în stație pană ajunge un mijloc de transport. Toate mijloacele de transport au GPS, iar informațiile sunt transmise în timp real. Sistemul este gestionat de Regia Autonomă de Transport Timișoara. În ceea ce privește achizițiile, și unitatea din Timișoara s-a orientat către tramvaie second hand, cumpărate în special din Germania. În total, din 2000 și până în prezent au fost aduse aproape 90 de tramvaie second hand. În 2010, regia a achiziționat însă 30 de autobuze noi Mercedes, iar în 2015 au fost cumpărate alte 55 de autobuze noi. Parcul auto a fost completat și de autobuze second hand, dar și cu troleibuze second hand.