Așa cum marii istorici antici susțineau că dacii erau cei mai frumoși, mai deștepți și mai ortomani dintre traci, la fel teoria și practica politică ne arată că și urmașii lor – răzgândacii – constituie stadiul suprem al evoluției milenare a lui zoon politikon. Despre virtuțile răzgândirii perpetue, ale capacității de a nega astăzi, cu maximă sinceritate, ceea ce afirmai ieri și de a pupa cu entuziasm acolo până unde acum ai scuipat – nu este cazul să detaliem aici. E suficient să studiem forța exemplelor de care, altfel, politica mioritică nu duce deloc lipsă. Să ne amintim că, grație acestei nobile trăsături, un fost prim-ministru ajunsese să fie cunoscut drept „Călin Popescu-Răzgândeanu”, să rememorăm nenumăratele demisii și contra-demisii lansate, printre hăhăieli, de Traian Băsescu ori de garanțiile succesive ale acestuia, cum că „România, spre deosebire de restul lumii, nu va intra în criză / România va fi afectată de criză, dar nu și veniturile / În ciuda crizei, nu vom tăia salariile / Am decis să tăiem salariile și pensiile”, să ne aducem aminte și de promisiunea lui Crin Antonescu că se va retrage din politică în cazul unui eventual eșec al referendumului… Ce mai, s-ar părea că, cu cât de răzgândești mai des și cu cât îți schimbi declarațiile cu privire la chestiuni mai importante, cu atât poziția în lanțul trofic al faunei politice este mai solidă și mai redutabilă.

De valoarea practică a acestui adevăr pare să se fi convins, mai nou, și una dintre tinerele și, în același timp, maturele speranțe ale vieții politice de Bahlui, fostul viitor primar din 2012 și primul candidat oficial la Palatul Roznovanu la următoarele alegeri, omul de afaceri, filantropul, vânătorul și familistul, șeful filialei județene a PDL, domnul colonel Gabriel Surdu! Care – așa cum aflăm din vigilenta presă locală –, după luni de tribulații intelectuale, calcule geopolitice complexe și negocieri cu familia, a decis să accepte să își exercite competențele edilitare în Consiliul Local. Evident, întoarcerea marelului om politic în legislativul local, acolo unde a strălucit și în mandatul trecut, nu este urmarea vreunor „jocuri de culise” meschine la care acesta s-ar fi dedat; modestia și discreția acestuia sunt incompatibile cu astfel de comportamente ignobile. Nu el a vrut, ci colegii din Biroul Permanent Municipal l-au constrâns să reprezinte partidul în Consiliu; iată explicația oferită de șeful portocaliilor din oraș, charismaticul deputat de Țibăneși Petru Movilă: „Surdu a fost validat în Biroul Politic Local în locul lui Cătălin Cristian, care are niște probleme și nu poate în perioada următoare să se implice în activitatea din Consiliul Local. Surdu era înaintea lui, dar a spus că este în regulă să-l lase pe el, având alte activități“.

Pentru cei care au deschis televizorul ceva mai târziu, grupul consilierilor PDL din legislativul local a cunoscut o primenire perpetuă – ca să nu zicem un talmeș-balmeș complet – încă de după alegerile de acum un an. Într-adevăr, locul lui Gheorghe Grigoraș, retras din motive obscure, ar fi trebuit să fie luat de Gabriel Surdu, dar acesta, generos, a preferat să îl promoveze pe Cătălin Cristian. Că acesta din urmă are alte probleme chiar ni se pare plauzibil; ca șef prin firmele unui anumit fost patron de televiziune din târg, acesta are, cu siguranță, treburi mai importante, cum ar fi să descâlcească o tranzacție de post TV pe un euro sau să închidă niște afaceri până la iminenta mutare a șefului prin Canada…

Dincolo de acestea, nu putem să nu ne amintim că, acum vreo două luni, Gabriel Surdu nega cu vehemență că ar avea vreo intenție să intre în legislativul local (mulțumim postului de un euro pentru faptul că, în arhiva sa, a rămas consemnat acest dialog lămuritor): „Reporter: Cine îi va lua locul (lui Grigoraș)? / Gabriel Surdu: Deocamdată nu se știe până nu este aprobat de Biroul Permanent Județean. / Reporter: Luați în calcul să vă întoarceți în Consiliul Local? / Gabriel Surdu: Nu, nu iau în calcul”. Că a luat sau că a dat, cert este că, la finele săptămânii trecute, Surdu a confirmat și detaliat anunțul făcut de Movilă: „A fost o poziție a colegilor mei care doresc o opoziție adevărată în Consiliul Local. După discuții îndelungate s-a ajuns la concluzia că e bine, totuși, să merg în Consiliul Local și am acceptat. Eu nu le reproșez nimic actualilor consilieri locali, ci doar faptul că pe perioada care a trecut au avut o prea puțină prezență atât în media, cât și în zonele pe care dumneavoastră le coordonați, televiziuni”.

Credem că este destul de limpede, în virtutea acestor declarații, că nu este vorba de dorința personală a domnului colonel de a se întoarce în Palatul Roznovanu, ci de un act de sacrificiu de sine, de dăruire și eroism pe care, altfel, liderul PDL-ist le-a dobândit în anii de glorioasă slujire a patriei. La fel, nu ne îndoim că, prin Gabriel Surdu, opoziția din Consiliul Local va prinde aripi, spre exasperarea primarului Gheorghe Nichita, care va obosi, până la urmă, de atâtea laude la adresa Palas și a pietonalului de pe Ștefan cel Mare. În ceea ce privește numărul aparițiilor PDL-iștilor în media, nu avem nicio îndoială că va doborî noi recorduri, cel puțin în paginile – sau, în fine, pe site-ul – suferindei „Flăcări a Iașului”, pe care generozitatea proverbială a lui Gabriel Surdu ar putea-o salva de la sfârșitul obștesc… Noi, unii, promitem să îi fim alături proaspătului consilier local și în continuare; ar fi păcat să rămânem fără o asemenea valoare în legislativul local dintr-un motiv atât de mărunt ca absența din presă…

Răzgândacii și romanii