Liviu Bratescu

Frăţia de ciolan dintre PSD şi PNL la Iaşi, i-a prins bine unui urât din echipa de aplaudaci liberali ai baronului Felu Fenechelu. Este vorba de Liviu Brătescu, un istoric de la institutul „Xenopol”, mare iubitor şi analist al Brătienilor, om altminteri citit şi cuminţel, dar râvnitor în secret la funcţii bine plătite şi publicitate. Brătescu e un vechi membru al peneliştilor ieşeni şi un băiet de toată isprava, fapt pentru care Felu l-a pus pe liste de conţilieri destul de sus, însă nu suficient de sus pentru ca să înhaţe şi telectualul nostru un oscior, pentru că spre deosebire de mulţi guşaţi din ograda Felului, Brătescu e sărmănel şi cu buzunarele cam goale. Totuşi, zelul lui liberaloid a fost răsplătit, cu funcţia de directoraş al Ateneului din Tătăraşi, un post nu foarte gras, dar totuşi comod şi cât de cât vizibil în lumea agitată a snobimii bahluiene. Liviu va fi şăf peste trupa de necăjiţi flămânzi de aici şi va încerca să facă şi el rahatul praştie, doar-doar va binevoi de la patrie şi mai ales de la Felu. Pe termen lung, Brătescu vizează fotoliul de deputat PNL de Tătăraşi, cartier în care oamenii Felului n-au prins niciun post. Toate bune şi frumoase, dar trebuie amintit un mic detaliu, care dacă nu contează aşa de mult în democraţiile mai aşăzate pe scaune de aiurea, la noi are o oarecare semnificaţie şi mai ales în Iaşul cel atent la estetisme. Liviu e urât tare, aşa de urât  încât nici nevasta-sa nu l-a mai suportat şi şi-a luat lumea în cap, mai ales că istoricul nostru petrecea din ce în ce mai puţin timp pe-acasă, fiind obsedat de textele sale de demult şi felurite cugetări privind starea naţiunii noastre urgisite atâta de echipa portocaliilor băşiţi. Om serios, cult şi devotat Felului, ar trebui poate ca Brătescu să-şi facă niscaiva operaţii estetice pe ici, pe colo, cioplindu-şi din ridurile feţei sau netezindu-şi asimetriile moacei uşor confundabile cu aceea a unui broscoi bătrân, meditând pe marginea unui lac răvăşit de furtună. Urâtul însă stă bine deocamdată, teşchereaua sa cândva slăbuţă, urmând a mai primi ceva creiţari, iar dacă în 2012 va reuşi să-i prostească şi pe tătărăşeni şi să fie catapultat direct cu bucile pe vreun fotoliu deputăţesc din Bucureşti, s-ar putea să asistăm la o nouă percepţie asupra sa, în sensul că gagicile îl vor vedea irezistibil, iar poporul va sta cu gura căscată ascultându-i zicerile despre liberalism şi fenechism, exact ca la predica lui Ioan Gură de Aur. Da, mai videm…