Tare deştepţi au mai fost cei de-au inventat codurile astea de vreme, oameni buni. Nici nu ştim cum s-ar fi descurcat omenirea fără să afle, de exemplu, că la avertizarea „cod roşu” sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger), cu risc de viituri majore. La cod portocaliu, spre exemplu, sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare, din doze consistente din aceleaşi vânt, ploi, descărcări electrice, grindină, caniculă şi ger. Cu totul diferită e situaţia la codul galben însă. Fenomenele meteo – averse, descărcări electrice, intensificări de vânt ori temperaturi ridicate sunt – atenţie! – obişnuite pentru zona respectivă, dar care, temporar, pot deveni periculoase pentru anumite activităţi, nu se ştie care anume. În fine, dacă nu ştiaţi, există şi codul verde, în care nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase. Cu alte cuvinte, nu se întâmplă nimic. Nici nu plouă, nici nu ninge, nici vânticelul nu adie. Acum, că v-aţi prins cam care-i treaba şi cu codurile astea meteo, nu înţelegem de unde atâta isterie peste autorităţile cele judeţene ori naţionale, care intră în panică la orice alarmă de doi lei pe care ne-o transmit oamenii de la timpul probabil. Una-două, aflăm că la Guvern se pune repede de-o videoconferinţă fulger, în care prefecţii sunt aduşi cu arcanul, primarii şi şefii de la CJ sunt băgaţi prin comandamente care mai de care mai speciale, ca să se anunţe nişte lucruri cât se poate de banale. Că afară ninge, spre exemplu.
Dragu mi-i de codul galben…
A văzut toată lumea şi la Iaşi, cum baba Dochia şi-a scuturat mai deunăzi ultimele cojoace, cu o fulguială anormală pentru sfârşitul lui martie, dar de râsul curcilor, pentru cei care au mai prins zăpada cât gardul pe vremurile de altădată, când nu era aşa de mare isteria cu încălzirea globală. Singurii care şi-au făcut griji la toate acestea au fost prefectul de Iaşi, nea Romică Olteanu, şi cu şeful de pe la drumurile judeţene, Minciunică, pe numele lui. Cei doi au vorbit pe-o limbă la videoconferinţa ad-hoc iscată de meniştrii Stroe şi Dragnea, spunându-le că ei au mâinile şi picioarele legate, că la Iaşi nu se anunţă niciun cod. Cu alte cuvinte, ar deszăpezi şi ei ceva, un drumeag, o uliţă, ceva, dar contractele babane cu firmele de scuturat nămeţii s-o cam terminat, iar noi achiziţii ori împrumuturi de utilaje nu se pot face aşa, pe vreme bună.
Noi, unii, bănuim că Boc nu a murit chiar de tot. Iar dacă trăieşte şi a deveni atât de mic, atunci alţii s-au apucat să discrimineze Iaşul, mutând toate codurile alea viu colorate prin alte judeţe, numai la Iaşi nu. Uite-aşa, s-ar putea să mai aşteptăm până iarna viitoare ca autorităţile judeţene să mai aibă şi ei parte de ceva acţiune. Până atunci, un sfat sănătos pentru nea Romică şi al său prieten, Minciunică: puneţi ciubotele şi lopeţile-n cui şi înapoi la somnic, pentru că ăsta e singurul recomandat pe cod verde. (Codul bunelor maniere)
