Pe nesimțite pentru publicul ieșean, așa cam cum trece activitatea lui Daniel Oajdea, de pildă, Universitatea „Al.I. Cuza” a obținut un succes academic fără precedent. Sub conducerea înțeleaptă a celui mai apolitic rector dintre rectori, UAIC a reușit să anuleze o amendă de o mie de lei pe care o luase pentru ditamai scamatoria cu litere minuscule. Perdanți au fost inspectorii OJPC care au amendat lăcașul de cultură și simțire pedagogică din Copou cu o mie de lei din următoarea cauză: „Modelul de contract de studii utilizat este redactat cu caractere de mici dimensiuni, a căror citire se face cu dificultate. Legislaţia în vigoare prevede că informaţiile esenţiale referitoare la produse şi servicii se oferă în mod obligatoriu prin elemente de identificare vizibile, lizibile şi uşor de înţeles.” Cu alte cuvinte, reperele morale și pedagogice care sunt dregătorii UAIC au folosit șmecheria aia la care au fost silite băncile să renunțe în contractele de credit cu care au înrobit milioane de români. Vă vine sau nu să credeți, dar practica notării cu litere mici a clauzelor discutabile este legitimă la UAIC din motive pe care, desigur, putem doar să le intuim.

Ne putem imagina că respectivele paragrafe reprezintă un test în sine. Dacă îl treci, adică dacă ai reflexul intelectual de a citi tot și cu atenție, ai șansa de a te gândi dacă nu cumva e mai înțelept să studiezi la universități care îți propun contracte în alte limbi, engleză de pildă, fiindcă oricum costă tot cam atâta; dacă nu-l treci, se cheamă că ești cumva vinovat și deci vei fi obligat să plătești tot ceea ce oficialii UAIC nu au avut curaj să scrie cu litere normale. Există desigur și varianta în care nici nu treci și nici nu pici testul, dar asta e apanajul acelora care înțeleg de mici că e cumva inutil să studiezi într-o instituție de învățământ superior în care cariera didactică a măcar jumătate dintre profesori e bazată pe faptul că mama, tatăl, soția, amantul au fost sau încă mai sunt profesori la rândul lor.

Una peste alta, ciolănia de a introduce paragrafe cu litere mici într-un contract de studii nu face însă decât să consacre faptul că șmecheria proastă împărățește peste România și că rigoarea, demnitatea și statura intelectuală nu mai reprezintă nimic nici măcar în cea mai veche universitate a țării.

Magda Ișanos