Ați câștigat la 6/49? Știm că reportul a ajuns la 14,7 milioane lei și crește în continuare. Dacă ați fi câștigat, reportul era zero și ne-ați fi citit pe net, din vreo insulă cu palmieri din Marea Caraibelor sau din Polinezia. Pentru momentul în care veți câștiga totuși, gândiți-vă că la fel de bine vă puteți cheltui banii și în România, nu neapărat pe o plajă albă și însorită. Mai ajutați puțin economia noastră, decât pe-a lor. De exemplu, că plătiți creditul la apartamentul în care stați, vă luați mașină și, de ce nu, o casă de vacanță. Deși, cu un câștig de 15 milioane, minus impozitele, vă rămâne destul ca toată viața să vă fie o vacanță. Bun, casă de vacanță, dar unde? Că România noastră are suficient de multe locuri frumoase. E de-ajuns să închideți ochii și să puneți degetul pe hartă. Noi am pus degetul și am nimerit Valea Seacă. Nu aia de lângă Pașcani, aia din Neamț. Pe-aproape de Agapia. Și, cu gândul la viitorul câștig, am început să facem calcule.

Nici două ore
La urma urmei, varianta Agapia chiar e bună pentru o casă de vacanță. 113 km de Iași, adică la doi pași. Cu mașina proaspăt achiziționată, nu faci nici două ore, respectând toate semafoarele și mergând cu viteza regulamentară prin toate satele. Deci, aproape. Apoi, spre deosebire de alte zone „vânate”, prețurile terenurilor sunt încă rezonabile. Adică, se pot găsi și prețuri rezonabile. În funcție de zonă, de depărtarea de drumul național, de dotări edilitare și utilități, prețul terenurilor variază între 2 și 20 de euro/mp. Hai să zicem 10 euro/mp, ca preț mediu. Asta ar însemna că un lot de 600 de mp, ca să rămână loc și de niște răzoare de trandafiri, ar ajunge la vreo 6.000 de euro.

Casă din lemn
Pe un astfel de teren, într-o zonă montană, cea mai potrivită ar fi o casă din lemn. Nouă ne displace profund ideea de vilă din beton, cocoțată pe un stei de stâncă, pe criteriul că dacă am bani, se poate face orice. Pentru noi, muntele înseamnă lemn. Beton avem destul și la Iași. Apoi, avantajul e că ieșim mai ieftin. O casă din lemn este destul de ușoară, așa că e nevoie de fundații mai mici, mai ales dacă e un teren în pantă. Alt avantaj este viteza construcției. În 3-4 săptămâni, o casă din lemn poate fi asamblată și predată la cheie. Oferte pe net sunt destule. Există firme, mai ales ale secuilor din Harghita, care s-au săturat să vândă bușteni și scânduri și au început să se orienteze spre lemnul prelucrat, pe care îl pot vinde mai scump.

Calcule
O casă cu o amprentă la sol de 100 mp, cochetă și drăguță, pleacă cam de la 15-16.000 de euro și ajunge la 20-21.000 de euro, gata finisată. Nu vă aruncați spre saltea să scoateți banii, încă. Prețul nu include fundația, care poate costa încă 2.500-5.000 de euro, în funcție de teren și nici instalațiile electrice și sanitare sau parchetul din casă. Pentru astea, vă mai trebuie 2-3.000 de euro, dacă nu vreți parchet din mahon. Transportul ajunge și el vreo 500 de euro. De fapt, doar vreo 200, că Agapia e aproape de Harghita. Pe total, deci, undeva la vreo 25.000 de euro, 30.000 de euro, dacă vreți niște dotări speciale. Deși, dacă ați plecat cu prețul casei de la 15-20.000 de euro, parcă n-ar merita să-l dublați aiurea. În fond, vă trebuie casă de vacanță, nu?

Casă din buşteni întregi
În ultima perioadă, casa din buşteni întregi câştigă şi la noi din ce în ce mai mult teren. Montajul unei case din buşteni se poate face practic în orice anotimp. Demontarea şi reasamblarea ulterioară în altă locaţie este relativ uşoară, cu o minimă organizare de şantier. Întreţinerea ulterioară constă, practic, doar în tratarea periodică (la intervale de 5-6 ani) a structurii cu lacuri protectoare. Aspectul rustic este datorat faptului că structura din buşteni este aparentă atât pe exterior, cât şi pe interior. Condiţiile moderne de confort sunt completate de senzaţia de plăcut, datorată texturii şi culorii lemnului, combinate cu aroma naturală de terebentină. Durata de viaţă a caselor din buşteni este estimată la până la 400 ani, funcţie de lemnul utilizat şi modul de conservare al acestuia. Există construcţii din lemn netratat care dăinuiesc de sute de ani. Lemnul are o capactiate enormă de a înmagazina căldura (mai mare decât cărămida), lemnul fiind cel mai bun izolator dintre materialele naturale. Crăpăturile care apar în mod natural în structura buşteanului nu afectează coeficientul termic al acestuia. Diametrul relativ mare al buştenilor conferă o rezistenţă sporită la foc. Buşteanul nu se aprinde uşor nici la flacără persistentă (caracteristică nevalabilă în cazul altor construcţii din lemn, din scândură sau din lemn masiv profilat).